d) Lege provinziala di 10 de messè dl 2018, n. 91)2)
Teritore y cuntreda

(1) Chësta lege regulea la defendura y la valorisazion dla cuntreda, l manejamënt dl teritore y la limitazion dl cunsum dl fonz.

(1) Cun chësta lege dëssel unì garantì chisc fins:

1. per la populazion na cualità auta de vita y de lëur;
   
2. na planificazion teritoriela per n svilup soziel y economich sustenibl dl teritore urban y rural cun na cunscidrazion particulera di bujëns dl capoluech dla provinzia;
   
3. la defendura y la valorisazion dla cuntreda y dla ressorses teritorieles natureles;
   
4. la valorisazion dla lerch publica per crië lueges d’ancunteda ulache l possa unì a se l dé “cumenanza” y ulache l vën realisà coejion soziela y sustenì na cualità urbana y ambientela;
   
5. la prutezion da periculi naturei y si prevenzion;
   
6. l renfurzamënt dla cumpetitività de duc i ciamps economics;
   
7. la valorisazion dl teritore rural n cunscidrazion di bujëns particuleres dl’agricultura y dla cultura di bosc;
   
8. l miuramënt dla cualità de vita tres la segurazion dl refurnimënt de uni sort tla ujinanza y dla despunibltà te dut l raion di servijes publics essenziei;
   
9. la valorisazion dl patrimone de frabica ejistënt y dla cualità de nridlamënt, la nuezeda efizienta de sperses bele urbanisedes y l sustëni de na strutura de nridlamënt cumpata per schivé la desperscion dl frabicà;
   
10. la despunibltà de istituzions furmatives, cultureles y recriatives;
    
11. l sustenimënt de cuatieres che n à l muet de paië;
    
12. la sodefazion di bujëns de mubiltà y de comunicazion dla populazion;
    
13. la limitazion dl cunsum de fonz y de energia y l sustëni dla nuzeda de energia da funtanes renuvables. 3)
    

(1) La Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda ie l organ tecnich-cunsultif per arac y valutazions tecniches y ti pruzedimënc dla Provinzia autonoma de Bulsan (tlameda da tlo inant Provinzia) ti ciamps dl svilup dl teritore y dla defendura dla cuntreda. La Cumiscion ie metuda adum da: 4)

1. n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore, tla funzion de presidënt/presidënta;  5)
   
2. na persona esperta de planificazion teritoriela;
   
3. na persona esperta tla materia d'ecologia dla cuntreda;
   
4. na persona che reprejentea la repartizion provinziela cumpetënta per i bòsc;
   
5. na persona esperta de scienzes dl’agricultura;
   
6. na persona esperta desinieda dal Cunsëi di Chemuns, crissa ora dal register nunzià tl articul 9;
   
7. na persona esperta de scienzes natureles;
   
8. na persona esperta de scienzes sozieles o economiches.
   

(2) La persones che fej pert dla Cumiscion vën numinedes dala Jonta provinziela per l tëmp dla legislatura. La persones espertes che ne reprejentea nia la repartizions provinzieles cumpetëntes vën crisses ora dal register nunzià tl articul 9. Per uni cumëmber/cumëmbra dla Cumiscion vëniel numinà na persona suplënta che sostituesc chëla efetiva tl cajo de assënza o de mpedimënt. Sce n cumëmber/na cumëmbra ne tol nia pert ai lëures dla Cumiscion per doi iedesc zënza na mutivazion giustificheda, destomel/destomela de dërt y la Jonta provinziela numinea n si sostitut/na si sostituta che resta tla ncëria nchin ala fin dla legislatura. 6)

(3) Pra la reunions dla Cumiscion tolel pert cun dërt de stima un n reprejentant/una na reprejentanta dl Chemun teritorielmënter nteressà. Sce plu chemuns ie nteressei tolel pert un n reprejentant/una na reprejentanta de uni Chemun.

(4) La Cumiscion vën adum legalmënter sce la maiuranza di cumëmbri/dla cumëmbres ie presënta y sce chisc/chëstes delibrea a maiuranza di presënc. La lita vën fata per uni Chemun a pert. L’astenscion ne ie nia lasceda pro.

(5) La Jonta provinziela possa udëi danora la istituzion de sezions defrenziedes dla Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda n determinan la cumposizion y la cumpetënzes.

(6) Ti ciamps resservei ala cumpetënza dl Stat ie i ufizies statei nviei a mandé reprejentanc cualifichei/reprejentantes cualifichedes. I reprejentanc nunziei/La reprejentantes nunziedes se n va ora de sala ntan la lites.

(7) La Cumiscion porta nce a esprescion arac sun la cuestions che ti vën sometudes dala Jonta provinziela o dal assessëur cumpetënt/dal’assessëura cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore.

(8) La despusizions de chësc articul vën aplichedes, tan inant che les ie cumpatibles, nce ala cumiscions nunziedes tl articul 37, coma 5, y al articul 48, coma 7.

(1) La Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda ie l organ de sustëni per i Chemuns tla valutazion di plans y proiec per ntervënc de trasfurmazion urbanistica y dla cuntreda dl teritore cumenel.

(2) La Cumiscion ie metuda adum dal Ambolt/dala Ambolta o da n si delegà/na si delegheda y dai cumëmbri/dala cumëmbres tlo dessot cumpedei su y numinei dal Cunsëi cumenel per l tëmp dla ncëria dl Cunsëi cumenel y crisc ora dal register nunzià tl articul 9; te uni cumiscion muessel vester reprejentà tramedoi gëndri a na maniera balanzeda, sce no iela nula:  7)

1. na persona esperta de cultura dl frabiché;
   
2. na persona esperta de scienzes dl’agricultura o di bòsc o na persona diplomeda te tecnica agraria;
   
3. na persona esperta de scienzes sozieles o economiches;
   
4. na persona esperta de planificazion urbanistica;
   
5. na persona esperta tl ciamp dla cuntreda desinieda dal assessëur provinziel cumpetënt/dal’assessëura provinziela cumpetënta;
   
6. na persona esperta de periculi naturei.
   

(3) La Cumiscion vën adum legalmënter sce la maiuranza di cumëmbri ie presënta. L’astenscion ne ie nia lasceda pro.

(4) A cë dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda iel l Ambolt/la Ambolta o n si delegà/na si delegheda. L diretëur/la diretëura dl Servisc Front Office nunzià tl articul 63, coma 5, dejëuj la funzion de reladëur/reladëura.

(5) I arac dla Cumiscion vën apurvei cun na maiuranza di cumëmbri/dla cumëmbres dl organ che tol pert ala lita.

(6) Per uni cumëmber/cumëmbra vëniel numinà n suplënt/na suplënta cun i medemi recuisic. Sce n cumëmber/na cumëmbra ne tol nia pert ai lëures dla Cumiscion per doi iedesc zënza na mutivazion giustificheda, destomel/destomela de dërt y l Cunsëi cumenel numinea n si sostitut/na si sostituta. Deguna dla persones espertes possa unì numineda per plu de doi mandac ndolauter tla medema cumiscion.

(7) L Chemun possa preudëi la istituzion de sezions defrenziedes dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda n determinan la cumposizion y la cumpetënzes.

(8) Chiche se l damanda à la rejon de ntervenì tla reunion dla Cumiscion te chëla che l vën tratà si proiet per pudëi l tlarì. La persona nteresseda possa oradechël se damandé n sëuraluech dla imubilia che ie oget dla dumanda. La possa nce mandé n si reprejentant/na si reprejentanta per tlarì l proiet dan la cumiscion y per fé l sëuraluech, o se lascé judé da persones de crëta.

(9) La Jonta provinziela determinea, a una cun l Cunsëi di Chemuns i raions funzionei per chëi che i Chemuns numinea deberieda i cumëmbri nunziei/la cumëmbres nunziedes pra l coma 2, pustoms d), e) y f), cumpetënc/cumpetëntes per duc i Chemuns nteressei. Tl cajo che l ne vën fat nia o sce i Chemuns nteressei ne vën nia a una, vën chisc cumëmbri/chësta cumëmbres numinei/numinedes, do n’amunizion, dala Jonta provinziela, do che chësta à audì l Cunsëi di Chemuns.

(10) I paiamënc di cumëmbri/dla cumëmbres dla Cumiscion vën determinei dala Jonta provinziela; i paiamënc per i cumëmbri/la cumëmbres nunziei/nunziedes pra l coma 2, pustoms d), e) y f) ie a cëria dl Chemun y vën rembursei dala Provinzia.  8)

(11) La partezipazion dla Provinzia ala spëises per i paiamënc per i cumëmbri/la cumëmbres dla cumiscion ie definida tres l'acurdanza anuela sun la finanza locala aldò dla lege provinziela di 14 de fauré 1992, n. 6. Per la cumposizion dla Cumiscion vëniel aplicà l turondamënt matematich. 9)

(1) L Chemun possa istituì n Cumité cumenel per la cultura architetonica cun funzions de cunsulënza.

(2) L Chemun regulea la cumposizion y l funziunamënt dl Cumité tl regulamënt dl frabiché cumenel. I paiamënc de si cumpunënc/cumpunëntes ie a cëria dl Chemun.

(1) La Jonta provinziela delibrea la istituzion dl Cumité provinziel per la cultura dl frabiché y dla cuntreda. L Cumité ie metù adum da prufesciunisć y prufesciunistes cun esperienza documenteda tla proietazion architetonica, dla cuntreda y urbana tl teritore alpin y la à funzions de cunsulënza.

(2) L Cumité à tl particuler chësta ncëries:

1. l valutea la proietazion de ntervënc publics y privac, nce n cont dla sistemazion de lercs alalergia, y l porta, sce n cajo, dant soluzions alternatives per miuré la cualità architetonica, l nluegiamënt tl cuntest dla cuntreda y l cunliamënt danter lercs publiches y privates.
   
2. l ti pieta ala aministrazions publiches n sustëni spezialistich tl ciamp de cuntreda y de planificazion urbanistica, acioche les posse arjonjer i obietifs istituzionei de cualificazion dl teritore y sensibilisé dla minonga publica.
   

(3) La cunsulënza dl Cumité provinziel per la cultura dl frabiché y la cuntreda ne cumporta degun cosć a cëria di sogec damandanc. I cosć dl funziunamënt dl Cumité ie a cëria dl bilanz provinziel.

(4) Ora de chël che ie regulà dal articul 34, coma 5 muessel unì tenì cont dl arat dl Cumité provinziel per la cultura dl frabiché y la cuntreda tl pruzedimënt che reverda l'autorisazions de mesures de frabica y na desvieda eventuela da chëstes muessa unì esplizitamënter mutiveda.

(1) La repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore mët su y gestësc l Sistem de nfurmazion cuntreda y teritore (SNCT/LARIS), che garantësc l'adurvanza partida, l'azessibltà y l barat di dac teritoriei interuperabli y di servijes n cont di dac teritoriei interuperabli danter i livei defrënc dl'aministrazion publica che ie atifs sun l teritore dla provinzia. I ënc locai ti manda ala Provinzia i dac teritoriei de si cumpetënza.  10)

(2) L SNCT/LARIS gestësc duc i dac cartografics y normatifs dla planificazion dla cuntreda y dl teritore provinziel, l stabilësc, n acurdanza cun l Cunsëi di Chemuns, standards tecnics unifichei y l pieta servijes per la gestion di ac dla planificazion cumenela.

(3) I dac digitei di plans normatifs respetea la regules tecniches de gestion, d’ajurnamënt y de zertificazion; i ie publichei tla Rë zivica dla Provinzia de Bulsan y remplazea l’edizion sun papier.

(4) Per garantì la medema interpretazion de chësta lege y l slune di pruzedimënc relatifs vëniel nce publicà duta la zirculeres y duc i arac de carater generel dl'Aministrazion provinziela che à sciche oget la interpretazion de chësta lege.

(5) A pië via dala jita n forza de chësta lege muessa i zitadins y la zitadines pudëi ti ruvé permez a duta la mudazions dl plan cumenel, ala normes y ai plans de atuazion tla forma de n indesc cronologich che vën for ajurnà de duta la mudazions sibe de cuntenut che grafiches.

(6) Uni doi ani elaburea y publichea l SNCT/LARIS na relazion sun la situazion dla planificazion, sun la nuzeda dl fonz, sun la trasfurmazions fates y sun l svilup dl teritore y dla cuntreda.

(7) La cumedura de fai materiei tla normes de atuazion, tla reprejentazions grafiches o te d’autri documënc di plans vën cumandeda dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore sun dumanda dl Chemun o d’ufize, do che l ie unì publicà la pruposta de cumedura tla Rë zivica dla Provinzia per n tëmp de 15 dis ndolauter. Dla cumedura fata vëniel dat nutizia tl Buletin Ufiziel dla Region. L diretëur/La diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore possa, sce n cajo, refudé la dumanda dl Chemun.  11)

(8) La cumedura de fai materiei tla normes de atuazion, tla reprejentazions grafiches o te d’autri documënc di plans de chëi che l’apurvazion o mudazion ie mé de cumpetënza di Chemuns vën dejëuta cun la pruzedura nunzieda tl articul 60. La repartizion provinziela cumpetënta se cruzia de evidenzië la mudazions ti strumënc de planificazion che la gestësc. 12)

(1) Per mëter n droa i pruvedimënc de chësta lege y vardé che i vënie respetei vën la persones nciariedes dala Provinzia y dal Chemun autorisedes a zapé sun la imubilies nteressedes. L'aministrazion cumpetënta ti l fej al savëi danora ai sogec patrons di grunc nteressei.

(2) Tl cajo de azes per fins defrënc dal dejëujamënt de ativiteies de cuntrol y de verdia da pert dl’Aministrazion cumenela, vën la data comunicheda almanco cin dis dan l azes. Tl cajo de azes per i medemi fins da pert dl’Aministrazion provinziela nfurmea chësta l Chemun teritorielmënter cumpetënt almanco cin dis dan l azes. L Chemun nfurmea debota la persona nteresseda.

(3) La persones nunziedes tl coma 1 daussa nce fotografé, fé filmac y dejëujer i relevamënc che ie de bujën.

(1) Pra la repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore vëniel istituì l register di esperc y dla espertes tl ciamp dla urbanistica, natura y cuntreda, cultura dl frabiché, economia, soziel, scienzes agreres y foresteles y periculi naturei.

(2) I recuisic ogetifs y sogetifs per la iscrizion y la permanënza tl register ie fissei cun delibra dla Jonta provinziela do avëi audì l Cunsëi di Chemuns.

(3) La prufsciunistes y i prufesciunisć numinei cumëmbri/cumëmbres dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda ne daussa nia sëurantò ncëries de proietazion sometudes ala valutazion dla medema Cumiscion. Chësta limitazions de proietazion per i prufesciunisć liedesc vën nce aplichedes ai prufesciunisć assoziei, sibe giuridicamënter che de fat. L fat de ne ademplì nia a chësta ublianza ie na rejon per la cancelazion dal register di esperc.

(4) La prufesciustes y i prufesciunisć nciariei cun la redazion de n strumënt de planificazion dl teritore de scumenciadiva publica possa, nchin che l plan nstës vën apurvà, sëurantò sun l teritore nteressà mé ncëries de proietazion de lëures y mplanc publics. La ncëria de redazion de n strumënt de planificazion dl teritore ne possa nia unì sëurantëut da prufesciunistes y prufesciunisć che ebe, per si cont o n cont de terzi, n nteres che possa cundiziuné l drë dejëujamënt dla ncëria.

(5) La Provinzia realisea programs de furmazion y ajurnamënt permanënt tl ciamp dla planificazion teritoriela y dla cuntreda. I programs de furmazion vën dejëuc n coordinamënt cun la scumenciadives de furmazion dl Cunsorz di Chemuns y di organisms prufesciunei.

(1) Cun "cuntreda" iel minà l teritore sciche esprescion d’identità, de chël che l carater vën dal'azion de fatores naturei, umans y dala relazions danter chisc.

(2) La Provinzia recunësc tla cuntreda n bën zite che à de bujën de n ntervënt publich regulatif de defendura y valorisazion.

(1) Chësta imubilies y sperses ie oget de defendura dla cuntreda y vën individuedes y reguledes tres la planificazion dla cuntreda pervia de si gran nteres publich:

1. i monumënc naturei, chël uel dì i ogec naturei singui che, per si particularità o rarità, per si carateristica de ti dé na merca particulera ala cuntreda o per si unizità ecologica, idrologica o geologica, merita de unì mantenii tl nteres dla culetività, tlo leprò toca nce i lëns monumentei;
   
2. i ensembli, chël uel dì i cumplesc de bëns imuvibli, che à n cialé ora caraterisch cun n valor estetich y tradiziunel, tlo leprò toca nce i zëntri y i nujiei storics;  13)
   
3. i parcs naturei;
   
4. i sic de cuntreda stravardei, chël uel dì pertes dl teritore che porta pro a seguré la biodiversità y la varietà dla cuntreda, sciche nce la stabilità o la permeabltà ecologica tla rë di biotops;
   
5. i biotops stravardei, chël uel dì, i habitat naturei o seminaturei che, per rejons ecologiches, scientifiches, storich-natureles o de cuntreda, ie metui sot a defendura per mantenì cumenanzes viteles reres o manacedes o scialdi eterogenes, coche nce sortes de plantes y de tieres y la fundamëntes de vita respetives;
   
6. i ciasamënc, verzons y parcs y d’autra imubilies singules che se defrenziea per si belëza ora dl solit o per si memoria storica;
   
7. i raions de defendura dla cuntreda, chël uel dì la sperses mudeledes nce dal ntervënt dla persona, che per si belëza y singularità dla cuntreda, per si ressorses natureles y si mpurtanza per la strutura de nridlamënt tipica y agricultura locala, y per si vester adatei per la recriazion o per l fat che i ie de mpurtanza per la prutezion de d’autri bëns de cuntreda, ie sometui a liams de defendura acioche l vënie mantenì si funzions;
   
8. la zones de respet de cuntreda, chël uel dì la sperses che ie da tenì liedies da frabiches, per mantenì la destinazion agricula y limité la desperscion dl frabicà;
   
9. la belëzes panoramiches y nsci nce chëi ponc de udera o de bela ududa, azessibli al publich, da chëi che n possa goder l panorama.
   

(1) L ie te uni cajo metù sot a defendura:

1. i raions ntëur lec te na fascia de 300 metri dal ëur dl lech, chësc vel’ nce per i raions che ie plu auc dl lech;
   
2. i rufs, aghiei y flusc d’ega scric ite tla listes preududes dal test unich dla despusizions de lege sun l’eghes y i mplanc eletrics, apurvà cun decret dl rë di 11 de dezëmber 1933, n. 1775, y mudazions suzessives, sciche nce si spuendes y arjineies te na fascia de 150 metri l’una;
   
3. i crëps tla pertes sëura i 1600 metri sëura l livel dl mer;
   
4. i dlacieres y i ciavuei di dlacieres;
   
5. l Parch naziunel y i Parcs naturei provinziei, coche nce la resserves natureles;
   
6. i raions curii da bòsc, ënghe sce i ie desdrui dal meldefuech, y chëi sometui al liam de rembuscamënt;
   
7. i raions tumesc cuntenii tla lista tl decret dl Presidënt dla Republica di 13 de merz 1976, n. 448, y mudazions suzessives;
   
8. i raions de nteres archeologich.
   

(2) La despusizion nunzieda tl coma 1, ora che i pustoms e), g) y h), ne vën nia aplicheda ala sperses che n la data di 6 de setëmber 1985 fova delimitedes ti strumënc urbanistics cumenei coche raions da frabiché cun prescrizions de costruzion y de nuzeda spezifiches.

(1) L fonz naturel ie stravardà per bujëns de cuntreda, per la scunanza dla sanità, per l balanz ambientel, per la defendura di ecosistems naturei, coche nce per la produzion agricula.

(2) Tres la planificazionn dla cuntreda vëniel definì, delimità y regulà la categuries de destinazion dla sperses natureles y agricules per i fins nunziei tl coma 1. La categuries prinzipeles de destinazion aldò de chësta lege ie:

1. vërt agricul:
   
2. bosch;
   
3. pra y pastura cun lëns;
   
4. pastura y vërt alpin;  14)
   
5. raion da crëp y dlacier;
   
6. eghes.  15)
   

(1) I raions y la imubilies sometudes a defendura dla cuntreda, coche nunzià ti articuli 11, 12 y 13, ne daussa nia unì mudedes zënza l’autorisazion de cuntreda nunzieda tl articul 65.

(2) Ora che ti caji preudui dala lege y dantaldut ti caji tl ciamp de defendura cuntratuela dla natura, ne iel per i liams de cuntreda nia de bujën de na ndenisazion.

(3) I bëns de cuntreda nunziei tl articul 11, coma 1, pustoms a), c) y e), ulache l ie preudù normes particuleres de cumpurtamënt per i vijitadëures, muessa vester senialei cun sënies aposta, nluegei dal’Aministrazion provinziela te lueges adatedes pra la sëides y tl particuler pra i ponc d’azes, do che l ie unì audì i sogec patrons di grunc nteressei. I sogec patrons di grunc nteressei muessa, do che i/les à giapà la comunicazion, lascé pro che l vënie metù i sënies, zënza avëi l dërt de ndenisazion.

(4) Do che l ie unì fat n pruzedimënt aministratif aldò dl capipul III dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, fej la Provinzia sun la sperses sometudes a liam de cuntreda ntervënc de cunservazion y de respristinazion dla cuntreda, per realisé i fins y i prinzips de defendura dla natura y cunservazion dla cuntreda, for che i sogec patrons, pussessëures o detentëures ne se cruzie nia nstësc.

(5) L ufize provinziel cumpetënt tl ciamp de defendura dla cuntreda possa sëurandé l’esecuzion di ntervënc nunziei tl coma 4 ai sogec patrons, ai/ala pussessëures o detentëures di bëns nteressei; per chësc fin vën i dërc y la ublianzes de tramedoi pertes fissedes te n’acurdanza che vën stluta ju aldò dl articul 16 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives.

(1) La Provinzia sustën la sensibilisazion ala defendura dla cuntreda y la devulgazion dla normes aldò, nce chëles tl ciamp dl svilup dl teritore; la Provinzia sustën oradechël l’atività de ënc y urganisazions che se mpënia tla realisazion de chisc fins, tres la cunzescion de cuntribuc o aiuc y metan a despusizion mesuns adatei.

(2) La Provinzia possa sustenì oradechël l stude, la cunservazion y la valorisazion di bëns sometui a liam de cuntreda o de defendura di ensembli, dajan ncëries de cunsulënza, stude, nrescida y proietazion a persones espertes, coche nce dajan cuntribuc o aiuc ai sogec patrons, pussessëures o detentëures di bëns sometui a liam. Per chisc bëns possa la Provinzia, oradechël, atué diretamënter mesures de defendura, cunservazion, sistemazion y ressanamënt dl ambient naturel y dla cuntreda, o mëter a despusizion i mesuns per la realisazion de proiec per senté plantes finalisei a miuré la ntegrazion tla cuntreda di ntervënc de trasfurmazion y adurvanza dl teritore. Per dejëujer lëures y mesures per fins istituziunei possa l’Aministrazion provinziela mëter a jì lëures y cumpré bëns y servijes, tlo ratà pea nce l guant da lëur y l ecuipajamënt, coche nce veiculi, mascins spezieles y atrezatures.  16)

(3) Sce la Provinzia miena che l sibe de bujën, possela nce cunzeder cuntribuc anuei tenian cont dla sort y dla dureda dla mesures nunziedes tl coma 2. Per l'atuazion de chësta mesures y per la regulamentazion di raporc patrimuniei possel unì stlut ju cunvenzions aposta cun i sogec patrons.

(4) Per la cunservazion a tëmp lonch di bëns de cuntreda nunziei tl articul 11, coma 1, pustoms a), c) y e), possa la Provinzia cumpré grunc o stlù ju cuntrac de fit a tëmp lonch. Per la compra o l fit de sperses da stravardé da pert di Chemuns, possa la Provinzia cunzeder n cuntribut nchin al 50 percënt dl priesc de compra o dl priesc dl fit.

(1) Pra la repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore iel istituì n fond, tlamà "fond per la cuntreda", per sustenì scumenciadives per la realisazion de chisc obietifs:

1. la cunservazion a tëmp lonch, la reprejtinazion y la promozion dla biodiversità y dla varietà struturela dla cuntreda y dla natura;
   
2. la defendura, la cura, la cunservazion a tëmp lonch, la reprejtinazion y l svilup dla cuntreda naturela y culturela y de si elemënc struturei;
   
3. la cunservazion y la promozion de formes d’adurvanza y de gestion dl teritore che à na funzion ecologica mpurtanta;
   
4. la cura, la cunservazion o la reprejtinazion de ensembli che merita de unì stravardei;
   
5. la defendura dla sortes y di habitat naturei a livel local coche nce la compra de sperses cun l fin de defendura naturalistica da pert de ënc publics;
   
6. la gestion di flusc de vijitadëures ti raions defendui, la realisazion de troies tematics y didatich-naturalistics y l lëur de sensibilisazion tl ciamp de defendura dla natura y dl a cuntreda coche nce de cultura dl frabiché.
   

(2) Tl fond vëniel ite, ora che l finanziamënt anuel dal bilanz provinziel, nce atribuzions de d’autri ënc y dunazions privates coche nce la somes ncassedes a titul de mesures de cumpensazion per ntervënc tl ambient y tla cuntreda, ma ënghe la ntredes che se porta pro da straufonghes aministratives aplichedes aldò dla normativa provinziela n forza tl ciamp dla defendura dl ambient, dla natura y dla cuntreda.

(3) Sun la cunzescion y la revucheda di cuntribuc preudui per la scumenciadives sustenides cun l fond iel na cumiscion numineda dala Jonta provinziela per dut l tëmp dla legislatura che tol la dezijions. La cumposizion dla cumiscion, l funziunamënt de chësta y l paië ora di cuntribuc ie regulei cun regulamënt d’esecuzion.

(1) Cun cunsum dl fonz iel minà i ntervënc de sigilamënt, urbanisazion y costruzion.

(2) L cunsum de fonz dedora dl raion de nridlamënt nia lià al’atività daussa mé unì lascià pro sce l ie de bujën y sce l ne ie degun’autra alternatives economicamënter y ecologicamenter da fundamënt, tres ntervënc de readurvanza, recupereda, adatamënt o nspessamënt di nridlamënc, nce tres la despuscion de imubilies nia nuzedes aldò di obietifs dla planificazion cumenela. I ac curespundënc muessa vester mutivei cun referimënt spezifich ala ejistënza dla cundizions inant nunziedes.

(3) L raion de nridlamënt vën delimità tl program de svilup cumenel nunzià tl articul 51 y tol ite nce la sperses bele urbanisedes y la sperses preududes tl plan cumenel per l teritore y la cuntreda da destiné al svilup di nridlamënc tl tëmp dla validità dl program.

(4) Ora che sce l ne ie nia stabilì autramënter da chësta lege o dala planificazion de cuntreda, ne vëniel nia lascià pro tla sperses natureles y agricules aldò dl articul 13 ntervënc de costruzion nueves coche nunziei tl articul 62, coma 1, pustom e), o mudazions dla nuzeda urbanisticamënter relevantes de frabiches. La realisazion de volum de frabica sot a tiera ie lasceda pro sce l ne superea nia la spersa curida dla frabica. Tl vërt agricul possa l volum de frabica sot a tiera jì sëura la spersa curida dla frabica ora sun na spersa daujin per na estenscion l dopl tan granda. La demolizion de frabiches ejistëntes y si recostruzion vën lascedes pro tla medema pusizion o a na destanza de nia plu de 40 metri a cundizion che la spersa ejistënta vënie trateda a na moda che l vede tres l’ega y cun la medema destinazion de nuzeda y, ora che sce l ie rejons igienich-saniteres, zënza l aumënt dl numer de frabiches. Ora che sce l ie despusizions defrëntes tl plan de cuntreda, vëniel mé lascià pro la recostruzion te n’autra luegia tl vërt agricul tl medemo Chemun y tla luegia adateda plu daujin, sce la luegia uriginela ie oget de na pruibizion de costruzion per rejons de defendura dla cuntreda o pervia de periculi naturei o per schivé situazions de pericul dlongia infrastrutures publiches y sce l ie unì tëut ite n arat lient dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda. Per frabiches bele ejistëntes tl vërt alpin iel lascià pro la recostruzion aldò dla frasa da dant nce te n’autra luegia tl vërt alpin tl medemo Chemun y tla luegia adateda plu daujin.  19)

(5) Ora che sce l ie d’autra prescrizions cuntreres tl plan de cuntreda possa la frabiches destinedes a abitazion, bele ejistëntes dai 24 d’utober 1973 cun n volum de frabica de almanco 300 m3 sun sperses de vërt agricul y che ne fej nia pert de n mesc stlut, unì ampliedes nchin a al plu 1.000 m3. L volum de frabica njuntà muessa unì resservà per cuatieres per persones residëntes aldò dl articul 39. Chësta ublianza ne ie nia data tl cajo che la cubatura de njonta vënie adurveda per l ampliamënt de uniteies abitatives ejistëntes, restan mpe la ublianza de assunzion dl liam tl cajo de spartizion suzessiva dl cuatier amplià. L ampliamënt possa nce unì fat do che la frabica ie unida zareda ju y inò frabicheda su tla medema luegia o a na destanza de nia plu de 40 metri o, tl cajo dl spustamënt nunzià tl coma 4 de chësc articul, mé tla pusizion nueva dedite tl zënter frabicà o diretamënter a sëida cun chësc, cun la medema destinazion de nuzeda y zënza che l vënie aumentà l numer dla frabiches. Tla individuazion nunzieda tl articul 19, coma 1, pustom a), dla spersa ocupeda dala frabica vëniel, per l calcul dl valor njuntà de planificazion nunzià tl articul 19, coma 5, tëut n cunscidrazion la cunsistënza ejistënta dan l’aplicazion dla pusciblteies de ampliamënt aldò de chësc coma.  20)

(5/bis) La puscibltà d’ampliamënt aldò dl coma 5 ne vën nia aplicheda per la frabiches destachedes dal mesc stlut. 21)

(6) Cun regulamënt d’esecuzion, che ie da apurvé do che l ie unì tëut ite l arat ublient dla cumiscion legislativa cumpetënta tl ciamp, vëniel stabilì criteres d’aplicazion per:

1. individué, tl program de svilup cumenel nunzià tl articul 51, l raion de nridlamënt y cuantifiché y monitoré l cunsum dl fonz;
   
2. individué, tres la planificazion cumenela, ti lims dla spersa urbaniseda la capazità de frabica resteda, chël uel dì la sperses sun chëles che l possa mo unì frabicà y l patrimone de frabica publich y privat nia adurvà su o adurvà massa puech y che ie adatà ala recupereda o ala readurvanza;
   
3. sustenì la regenerazion urbana y i ntervënc de restruturazion urbanistica y l renuvamënt de frabiches, nce aumentan l’efizienza energetica coche nce la cualità architetonica y la permeabltà di fonc, ti dajan preferënza al’azessibltà a pe, cun la roda o cun l trasport publich; per chësc fin possel unì preudù mesures per sustenì y fé che l sibe economicamënter plu nteressant nuzé imubilies ejistëntes coche nunzià tl coma 2.
   

(7) Sce i ntervënc de recupereda per frabiches sometudes a defendura storich-artistica ejistëntes tl vërt agricul ne ie, aldò dl arat dla repartizion provinziela bëns culturei, nia cumpatibli cun l bujën de cunservazion, po iel lascià pro la costruzion de na frabica a pert tla ujinanzes ti lims dla cubatura ejistënta, y te uni cajo te na mesura de nia plu de 700 m³ y n usservanza di criteres dla defendura di ensembli.

(1) I Chemuns garantësc la dotazions teritorieles y funzioneles minimes determinedes cun l regulamënt d’esecuzion nunzià tl articul 21, coma 1, che ie de bujën per l arjunjimënt de n livel adecuat de cualità de nridlamënt. I Chemuns segurea oradechël la opres n plu de urbanisazion primera y segondera.

(2) La opres de urbanisazion primera ie:

1. stredes, plazes, percursc da jì a pe y cun la roda per i nridlamënc;
   
2. lercs de fermeda y da parché, nce per rodes y d’autri mesuns de mubiltà sustenibla, y la infrastrutures eletriches da ciarië cuerspundëntes;
   
3. rëies de canalisazion per l’eghes de plueia y de desćëria;
   
4. egadoc;
   
5. rëies de destribuzion dl’energia eletrica, dl gas y de telesciadamënt;
   
6. iluminazion publica;
   
7. lercs de vërt publich;
   
8. rëies de telecomunicazion;
   
9. mesures de prevenzion de periculi naturei;
   
10. mesures contra l mpaziamënt acustich;
    
11. sperses per l’abineda de refudam urban y de materiai de rezitlaje.
    

(3) La opres de urbanisazion segondera ie:

1. scolines coa y scolines;
   
2. scoles de ublianza;
   
3. marcei de ridl;
   
4. ufizies cumenei;
   
5. dliejes y d’autra frabiches per servijes religëusc;
   
6. mplanc per l sport per ridli singui;
   
7. zëntri soziei y atrezatures cultureles y saniteres.
   

(4) La Provinzia y i Chemuns mira tres i strumënc de planificazion y i organs de cunsulënza, cun n’atenzion particulera ala lercs de adurvanza culetiva, ala manutenzion y respetivamënter al arjunjimënt de na cualità de nridlamënt auta n referimënt a:

1. la cualità architetonica y dla cuntreda di ntervënc publics y privac;
   
2. la sintonia di ntervënc cun l cuntest dla frabiches y dla cuntreda y cun la topografia naturela de teritore;
   
3. i cunliamënc y la cuntinuità y azessibltà dla lercs publiches y dl vërt urban;
   
4. la valorisazion dla zirculazion a pe y cun la roda y l cunliamënt intermodal cun l trasport publich;
   
5. la majera defendura puscibla dla sanità publica dala fazions dl smog eletrich, di fatores de mpaziamënt ambientel, di gasc de desćëria y dl mpaziamënt acustich.
   

(1) L cunsum de fonz autorisà tres i ac de planificazion tlo dessot ublieia l Chemun a recuperé na pert dl aumënt dl valor de marcià dla imubilies nteressedes generà da chëstes:

1. individuazion de raions mescedei;
   
2. individuazion de raions cun destinazion particulera per l svilup dl turism sun la sperses natureles y agricules nunziedes tl articul 13, dedora dal raion de nridlamënt.
   

(2) L Chemun ademplësc a si ublianza l plu tert tl mumënt dla dumanda de autorisazion de ntervënt per l’adurvanza, nce mé n pert, dla capaziteies de frabica recunesciudes cun l at de planificazion.

(3) Tl cajo de individuazion de raions mescedei, vën l 60 percënt dla spersa acuisì dal Chemun ala metà dl valor de marcià. La sperses acuisides nsci ie resservedes per l frabiché abitatif alesirà y/o a cuatieres a priesc lià. L Chemun ie liede de ne acuisì nia chësta spersa. Te chësc cajo muessa l valor njuntà de planificazion nunzià tl coma 1 unì cumpensà, sun la basa de n’acurdanza, tres trasferimënt al priesc de venduda aldò dl articul 40. Chësta sperses ie resservedes ala realisazion de cuatieres a priesc lià. Sce l ie bele sun la spersa che ie oget dl at de planificazion frabiches n cunformità de lege, vëniel da chësta spersa trat ju una sëuraspersa dla mesura de sies cherc dla sëuraspersa che n basa al at de planificazion fossa de bujën per realisé la frabiches ejistëntes, for che, y tla mesura che, la destinazion de nuzeda uriginela dla frabiches curespuende a chëla preududa tl at de planificazion.

(4) Tl cajo aldò dl coma 1, pustom b), ademplësc l Chemun si ublianza tres scudida de na soma dl 30 percënt dl valor de marcià dla sperses individuedes cun l at de planificazion. Te chël cajo ie l at de planificazion sometù al vist dl ufize dla Provinzia cumpetënt tl ciamp de sciazeda o de n prufesciunist liede abilità/na prufesciunista liedia abiliteda o dl tecnich/dla tecnica cumenela cun sciazeda sot a juramënt n cont dla cungruità dla soma. Sce l ie sun la spersa, che ie oget de n at de planificazion nunzià tl coma 1, pustom b), bele frabiches cunformes ala lege, vëniel da chësta spersa trat ju la sëuraspersa che fossa n basa al at de planificazion de bujën per realisé la frabiches ejistëntes.

(5) Per sustenì i raions economicamënter dëibli possa l program de svilup cumenel preudëi la delibrazion n pert o defin dala ublianzes preududes da chësc articul, tl cajo de individuazion de raions cun destinazion particulera per l svilup dl turism.

(6) Pra l’apurvazion di ac de planificazion per sperses cun sëuraspersa mascima de 1.000 m2 possa l Chemun stabilì che l valor njuntà de planificazion preudù dal coma 3 vënie recuperà tres scudida de na soma dl 30 percënt dl valor de marcià sciazà per grunc da frabiché nluegei ti raions individuei cun l at de planificazion. Chësta sperses ie liedes ala realisazion de cuatieres per persones residëntes aldò dl articul 39 y les muessa unì seniedes aposta ti strumënc de planificazion. L articul 24, coma 3, ne vën nia aplicà.

(7) La ntredes di Chemuns che se porta pro dal’aplicazion de chësc articul ie mé destinedes y zënza liams de tëmp al frabiché residenziel alesirà o ala realisazion de cuatieres a priesc lià, al ressanamënt di cumplesc de frabica ti zëntri storics o di ensembli y tla periferies dejudiedes, ala realisazion y manutenzion de opres de urbanisazion primera y segondera y a ntervënc de readurvanza y de regenerazion.

(8) La Jonta provinziela mët su n fond de readurvanza. Tres chësc vëniel purtà pro che la imubilies ejistëntes vënie inò adurvedes cumpensan, ulache l ie puscibl, i cosć de acuisizion y de frabica plu auc de scumenciamënt dantaldut per la realisazion de lerch abitativa per la populazion residënta. L fond de readurvanza vën nuzà per limité l cunsum dl fonz tres la readurvanza de imubilies arbandunedes. La Jonta provinziela regulea la dotazion y la manieres de funziunamënt cun n pruvedimënt aposta. 22)23)

(1) L Chemun possa stipulé, ti lims dla despusizions, acurdanzes urbanistiches cun persones privates o ënc publics per sauridé, tl nteres publich, l’atuazion de ntervënc che ie bele preudui tl plan cumenel, te n plan de atuazion o tl documënt unich de prugramazion dl Chemun, o che vën preudui pra l’apurvazion dl’acurdanza. 24)

(2) L’acurdanzes urbanistiches curespuend ai prinzips de proporziunalità, valivanza de tratamënt, publizità y trasparënza adecuata dla cundizions y di benefizies publics y privac cunliei limpea, y les cuntën la mutivazion spezifica per l nteres publich che les giustifichea.

(3) Tl’acurdanzes urbanistiches possel unì preudù chësta prestazions o controprestazions:

1. zescion o barat de imubilies o dërc reéi, tl cajo de chël che la pertes cuntratueles muessa vester patrones da almanco cin ani dla cuota de maiuranza dla imibilies che ie oget dl cuntrat, ora che per la dunazions y l’arpejons, o la criazion o zescion de dërc de frabica tres la individuazion de raions da frabiché tla sperses de nridlamënt, o criazion o zescion de dërc de frabica te raions da frabiché ejistënc; l cumerz ala menuda possa mé vester oget de acurdanzes urbanistiches te raions mescedei y mé adum cun la realisazion dantaldut y danora de volum de frabica per cuatieres; 25)
   
2. realisazion de opres de urbanisazion primera y segondera, a cëria dl privat;
   
3. esecuzion de mesures de ressanamënt o de cumpensazion n cont dl ambient o dla cuntreda;
   
4. cumpensazion tla forma de scioldi;
   
5. metuda a despusizion de cuatieres a priesc lià coche nunzià tl articul 40.
   

(4) Dan che l’acurdanza urbanistica vën stluta ju muessel unì tëut ite n arat dal ufize provinziel cumpetënt tl ciamp de sciazeda o da n prufesciunist abilità/na prufesciunista abiliteda cun sciazeda cunfermeda n cont dl valor de marcià dla prestazions preududes dal’acurdanza.

(5) La stipulazion dl’acurdanza muessa te uni cajo nce cuntenì la mutivazion n cont dl valor urbanistich njuntà.

(6) L’acurdanzes vën espressamënter sëurantëutes tl strumënt de planificazion, y chël aldò dla pruzedures preududes per la mudazion de chësc. Sce l ne ie nia fat ora autramënter, à la mudazions dl strumënt de planificazion permò fazion giuridica canche duta la contraprestazions preududes a bën dla aministrazion ie ademplides defin.

(7) Sce la stipulazion dl’acurdanza urbanistica vën purteda dant da n soget privat y la vëij danora la realisazion de opres publiches o de utl publich defrëntes dala opres de urbanisazion primera, vëniel aplicà la pruzedura nunzieda tl articul 183, coma 15, dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives.

(8) Sce l vën tl’aplicazion de chësc articul preudù n volum de frabica per cuatieres nuef ie chësc resservà per l 100 percënt a cuatieres per persones residëntes aldò dl articul 39. 26)

(1) La Provinzia regulea cun normes tl ciamp dla urbanistica, a una cun l Cunsëi di Chemuns, la dotazions teritorieles y funzioneles minimes per lercs publiches de nteres generel y de lercs privates de nteres publich, destinedes a ativiteies y servijes culetifs, a vërt y a palzes da parché, che ie de bujën per seguré la cundizions per la sustenibltà ambientela y la cualità dl frabiché y urbanistica di nridlamënc y dla ativiteies produtives y di servijes, tenian cont dla populazion servida y di/dla nuzadëures de referimënt coche nce di recuisic de cualità dla prestazions di servijes nstësc.  27)

(2) Cun l regulamënt nunzià tl coma 1 vëniel nce definì i criteres per la determinazion dla sënta dl’aziendes agricules.  28) 29)

(3) Cun regulamënt d’esecuzion, a una cun l Cunsëi di Chemuns, vëniel dat ora normes tl ciamp dl frabiché:

1. per regulé l’atività dl frabiché y per l calcul dla sperses, di volums de frabica, dl’autëzes y dla destanzes liedes al frabiché coche nce per i recuisic y standards de cualità dla infrastrutures y per i ntervënc dl frabiché sustenibl; te uni cajo de ntervënt de demolizion y recostruzion ie chëst’ultima a uni moda lasceda pro tl respet dla destanzes che fova bele preududes dant dala lege, a cundizion che l vënie fat seguran la coinzidënza dla spersa recostruida y dl volum dla frabica recostruida cun chëla zareda ju, ti lims dl’autëza mascima de chëst’ultima; i alesiramenc volumetrics eventualmënter recunesciui per l ntervënt possa unì realisei, ora che sce l ie prescrizions cuntreres tl plan de cuntreda, nce cun ampliamënc sëura la forma ora y cun l superamënt dl’autëza mascima dla frabica zareda ju, for tl respet dla destanzes ududes danora dala lege;  30) 31)
   
2. per determiné criteres per la normes de igiena y sanità publica tl ciamp dl frabiché y dla urbanistica;  32)
   
3. per fissé la carateristiches tecniches y i pruvedimënc de zertificazion y monitoraje n cont dla prestazion energetica tl frabiché y dla promozion dl’adurvanza dl’energia da funtanes renuvables, coche nce per atué la diretives europeiches 2009/28/CE, 2010/31/UE y 2012/27/UE curespundëntes; per chësc fin iel nce preudù alesiramënc urbanistics tla forma de pusciblteies de costruzion de njonta nia mé per l fin de sodesfé la prestazions minimes, ma nce per arjonjer de majera prestazions, sibe tl cajo de recupereda energetica tres ntervënc sun l patrimone de frabica ejistënt, sibe tl cajo de frabiches nueves. La cubatura davanieda se nuzan di alesiramënc urbanistics ie sometuda ala ublianza dl liam aldò dl articul 39. Chësta ublianza ne vel nia tl cajo che la cubatura de njonta vënie nuzeda per l ampliamënt de uniteies abitatives che ie bele; l resta mpe la ublianza d’assunzion dl liam tl cajo che l’abitazion amplieda vënie plu tert spartida su;  33) 34) 35)
   
4. per definé obietifs y mesures per seguré che l ne sibe degun rëms tla lercs publiches y privates.  36)
   

(4) La Provinzia, a una cun l Cunsëi di Chemuns y do avëi audì la categuries prufescioneles plu reprejentatives nteressedes, adotea tl tëmp de trëi mënsc dala jita n forza de chësta lege, n glosser unich per la definizions tl ciamp de planificazion urbanistica y de cuntreda y de trasfurmazion dl teritore y dla cuntreda. Chësc glosser vën apurvà tenian cont di prinzips cuncurdei tl cheder dla ntenduda dla Cunferënza unificheda di 22 de fauré 2018 y tëuc su tl decret dl Ministere dla Infrastrutures y di Trasporc di 2 de merz 2018.  37)

(5) L Cunsëi de Chemun delibrea, n cunformità al regulamënt dl frabiché model fissà dala Provinzia a una cun l Cunsëi di Chemuns, l regulamënt dl frabiché cumenel, che cuntën nce la normes sun la manieres de costruzion cun atenzion particulera ala cumposizion architetonica, al’igiena, ala segurëza y ala verdia. L regulamënt dl frabiché cumenel regulea oradechël i ntervënc da somëter ala Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda y l possa preudëi mo de plu livei de scemplificazion di pruzedimënc preudui da chësta lege. L regulamënt dl frabiché model vën apurvà tenian cont di prinzips fac ora tl cheder dla ntenduda dla Cunferënza unificheda di 20 d’utober 2016, te chëla che l ie unit apurvà l cunzet dl regulamënt dl frabiché model.  38)

(1) Tla planificazion cumenela vëniel defrenzià danter chësta categuries de destinazions urbanistiches:

1. raion mescedà residenziel (raion mescedà);
   
2. raion produtif;
   
3. raion cun destinazion particulera;
   
4. raion de recualificazion urbanistica;
   
5. sperses destinedes ala viabiltà y ala mubiltà;
   
6. raion per atrezatures publiches.
   

(2) I raions da frabiché ie da delimité a na maniera omogena, cumpata y stluta. I parametri urbanistics de uni raion vën determinei n relazion al cuntest urbanistich y de cuntreda ntëur via.

(3) I raions da frabiché muessa jì a sëida cun raions da frabiché ejistënc y/o cun sperses frabichedes. L possa unì autorisà ezezions da cie che ie preudù tla frasa dan chësta per raions produtifs, raions cun destinazion particulera y raions per atrezatures publiches, sce bujëns spezifics de nluegiamënt o la prutezion da imiscions se l damanda. L ie nce lascià pro individué raions da frabiché nueves sce chisc ie spartii dai raions da frabiché ejistënc tres sperses per la viabiltà o la mubiltà o da ruves. 39)

(4) Sce l ne ie nia espressamënter udù danora autramënter da chësta lege, ie raions da frabiché nueves aldò dl coma 1, pustoms a), b) y d) mé lascei pro ti raions de nridlamënt.  40)

(1) L vën defrenzià danter chësta categuries de destinazions de nuzeda dla frabiches o de pertes de chëstes:

1. abitazion; 41)
   
2. atività de servisc;
   
3. cumerz ala menuda;
   
4. atività de eserzize publich;
   
5. servijes publics y atrezatures de nteres publich;
   
6. atività artejanela, industriela, de cumerz al ngros y cumerz ala menuda aldò dl articul 33, comes 3, 4, 5 y 7;  42)
   
7. atività agricula.
   

(2) Urbanisticamënter senificativa vën cunscidreda la mudazion dla destinazions de nuzeda che cumporta l’asseniazion dl frabicat o de na si pert a n’autra categuria funzionela. Sce l ne ie nia udù danora autramënter da chësta lege muessel per uni mudazion de destinazions de nuzeda aldò dl coma 1 unì fat na senialazion zertificheda de scumenciamënt dl’atività (SZSA/SCIA), ora che sce l se trata de na mudazion che reverda l cumerz ala menuda ti raions produtifs. L fit a tëmp determinà o l mprëst de nuzeda debant de locai cun la destinazion “atività de eserzize publich” per l fin de pité servijes publics o a istituzions de nteres publich, nce n desvieda dal liam curespundënt eventuel scrit tl liber fundier, ne determinea nia la mudazion dla destinazion de nuzeda.  43)

(3) Tl raion mescedà possa l volum de frabica o pert de chësc che ne ie nia destinà a cuatieres resservei per persones residëntes unì adurvà tl medemo tëmp nce per l’ativiteies dla categuries nunziedes tl coma 1, pustoms da b) a g). Ti raions dedora dl zënter storich ne ie chësta puscibltà nia lasceda pro per l’atività rezetiva. L muessa unì respetà la despusizions dl articul 24 y i recuisic spezifics di setores economics respetifs. La nuzeda tl medemo tëmp per doi o plu ativiteies de categuries defrëntes nunziedes te chësc coma ne ie nia sometuda a autorisazion, sce la nuzeda uriginela vën per la majera pert mantenida y eserziteda aldò dla destinazion de nuzeda apurveda.  44)

(1) L raion mescedà ie destinà dantaldut ala residënza y ala destinazions de nuzeda cumpatibles limpea che ne superea nia i lims de emiscion fissei dala Jonta provinziela.

(2) Tl raion mescedà muessa almanco l 60 percënt dl volum de frabica y dla sëuraspersa vester destinà a na nuzeda residenziela, ora che sce l volum de frabica vën adurvà per l ampliamënt de n’azienda che ie bele sun chëla luegia. Tl cajo de mancianza de na planificazion atuativa muessa chësc raport unì tenì ite per uni lot de frabica che ie oget de ntervënt. Cun uni ntervënt de costruzion nuef sun sperses nia frabichedes muessel unì realisà almaco l 80 percënt dla capazità de frabica despunibla per l lot de frabica. Cun lot de frabica iel minà na purzion de grunt che taca adum y a chëla che l’autorisazion a despusizion dl damandant/dla damandanta fej referimënt. L lot de frabica possa ënghe vester metù adum da de plu parzeles de cataster. Ti raions, te chëi che l ie, n basa a chësta lege o al plan cumenel, scrit dant l’ elaburazion de n plan de atuazion, iel nchin che chësc vën apurvà mé lascià pro i ntervënc aldò dl articul 62, coma 1, pustoms a), b), c) y d).  45)

(3) Restan mpe la despusizion particulera n cont dla detrazion dla sëurasperses de frabiches bele legitimamënter ejistëntes aldò dl articul 19, coma 3, y la despusizions dl articul 20, muessa l Chemun te uni cajo garantì che almanco l 60 percënt dl volum de frabica preudù sun la spersa individueda da nuef dl raion mescedà vënie resservà al frabiché alesirà, stlut ite l frabiché residenziel publich y soziel, y/o a cuatieres a priesc lià. Almanco l 40 percënt dl volum de frabica ntier preudù sun la spersa individueda da nuef dl raion mescedà muessa te uni cajo vester resservà per persones che à i recuisic per l’asseniazion de grunt da frabiché suvenziunà aldò dl articul 82, coma 5, dla lege provinziela di 17 de dezëmber 1998, n. 13, y mudazions suzessives, y/o per l frabiché residenziel publich y soziel. La ublianzes indichedes tla frases da dant ne vën nia a se l dé, sce l 80 percënt dl indesc de frabicabltà teritoriel stabilì ie bele unit arjont y almanco la metà dl volum de frabica ejistënt à la destinazion de nuzeda nunzieda tl articul 23, coma 1, pustom a). Per la sperses resservedes al frabiché residenziel alesirà y/o per i cuatieres a priesc lià vëniel scrit ite tl liber fundier l liam nunzià tl articul 39. Per la sperses per l frabiché alesirà vëniel anutà sun la basa dla delibra de asseniazion, ora che l liam nunzià tl articul 39, l liam soziel nunzià tla lege sun l frabiché alesirà. La ublianzes nunziedes tl articul 38 reverda la sperses che ne ie nia destinedes al frabiché alesirà o a cuatieres a priesc lià.  46) 47)

(3-bis) N acurdanza cun i sogec patrons, possel unì resservà tl plan de atuazion al frabiché alesirà o ai cuatieres cun priesc lià na cuota de sëuraspersa y cubatura majera de cie che ie preudù tl articul 19, coma 3. Sce l plan de atuazion vëija danora la despuscion de chësta cuota de grunt majera che la mesura nunzieda tl articul 19, coma 3, ie la ndenità de despuscion per la pert n plu de grunt medema al valor de marcià dl bën. 48)

(3-ter) Sce te n raion mescedà iel nce grunc de avëi dl chemun o de n auter ënt publich, muessa la spersa de chisc grunc vester resserveda per ntier al frabiché alesirà, a cuatieres a priesc lià y/o a opres de urbanisazion segondera. Per lascé pro na nuzeda raziunela dla sperses possa l plan de atuazion preudëi che nchin al 15 percënt dl volum de frabica vënie destinà al cumerz ala menuda, a ativiteies de servisc o ala ativiteies de eserzize publich. 49)

(4) Per l raion mescedà muessa l plan cumenel preudëi n indesc de frabicabltà teritoriel (spessënza dl frabicà) che ne ie nia plu bas de 1,50 m3 per meter cuadrat, ora che sce l arjunjimënt dl indesc inant nunzià resultea mpuscibl per rejons de defendura di bëns culturei, dla cuntreda o di ensembli. La frabiches ejistëntes lieia la sëurasperses de purtenienza n basa al indesc de frabicabltà teritoriel n forza tl mumënt che l vën dat l’autorisazion per l’atività de frabiché, ndependëntmënter dal fraziunamënt dl lot uriginel o dal’alienazion de pertes de chësc. Sce l ne ie nia preudù autramënter dal plan d’atuazion, muessa la sperses destinedes al frabiché residenziel te chël raion mescedà garantì l medemo indesc de frabicabltà dl grunt. Sce l ie scrit dant per l raion o per pertes de chësc na planificazion atuativa ie l indesc de frabicabltà teritoriela ntendunda coche raport danter l volum de frabica dedora dal fonz lascià pro, n referimënt a duta la spersa oget dla planificazion atuativa, y la sëuraspersa teritoriela relativa. Sce l ne ie nia preudù na planificazion atuativa ie l indesc de frabicabltà teritoriel ntendù coche l indesc de frabicabltà dl grunt de uni lot oget de ntervënt. La planificazion atuativa possa preudëi che la cubatura scrita dant vënie realiseda te de plu tapes per i fins dla cunvivënza multigeneraziunela. 50)

(5) I Chemuns possa fé ora per ciuna mudazions dla destinazions de nuzeda tl raion mescedà che l ne ie nia de bujën de n’autorisazion de ntervënt.

(6) Restan mpe la normes preududes da chësta lege y dala lege provinziela dl 17 dezëmber 1998, n. 13, y mudazions suzessives, che reverda l trasferimënt de sperses destinedes al frabiché alesirà, possa la imubilies nluegedes te n raion mescedà nce unì despuscionedes per schivé l amudlé de grunt da frabiché, sce l raion resta nia nuzà o nia frabicà per plu de 20 ani a pië via da si destinazion de nuzeda coche raion mescedà. 51)

(1) Per arjonjer na partizion giusta danter patron/patrona y tituler/titulera di custimënc y di vantajes che vën a se l dé cun l’aplicazion dl plan de atuazion se cruzia l Ambolt/l’Ambolta sun la basa dla pruposta njunteda al plan de atuazion aldò dl articul 57, coma 4, pustom e), tla sperses che furmerà n raion mescedà, dla costituzion dla cumenanza y/o spartizion materiela di grunc aldò di articuli 79 y 80 dla lege provinziela di 17 de dezëmber 1998, n. 13, y mudazions suzessives.

(1) Pra l zënter storich tochel la pertes dl raion mescedà, te chël che l ie aglomerac da carater storich y artistich de mpurtanza y de valor ambientel particuler, che, pervia de si carateristiches architetoniches, tipologiches y morfologiches, costituësc na unità omogena.

(2) Tl zënter storich vëniel cialà de cunservé y derturé la cëses che ie de nteres storich-artistich, de recuperé y adurvé inò l patrimone de fabrica che ie, de mantenì y valorisé l tiejà urban-storich dla zità, la rë de stredes y la sperses nia frabichedes ma nce de recualifiché la destinazions de nuzeda che l caraterisea.

(3) Tl zënter storich possa la planificazion cumenela preudëi n volum de frabica a nuzeda residenziela plu bas de chël nunzià tl articul 24, coma 2. La frabiches sometudes a defendura storich-artistica ie delibredes dala ublianza de nuzeda residenziela aldò dl articul 24, coma 2, prima frasa. 52)

(1) L raion produtif ie destinà al nridlamënt de ativiteies artejaneles, industrieles, de cumerz al ngros coche nce ala trasfurmazion y cunservazion de prudoc agricui, restan mpe l mantenimënt dla destinazions de nuzeda dla frabiches ejistëntes n cunformità dla lege dan la individuazion dl raion produtif nstës. Oradechël vëniel lascià pro ativiteies de servijes publics y atrezatures de nteres publich. 53)

(2) L ie autorisà cun limitazions:

1. l’ativiteies de servisc y l’atività de dé ora da maië y da bever ti lims nunziei tl coma 3;
   
2. l cumerz ala menuda aldò dl articul 33, coma 3 y mudazions suzessives;
   
3. locai da sté a tëmp limità per l personal ti lims aldò dl coma 3; l resta mpe la destinazion de nuzeda aldò dl articul 23, coma 1, pustom f). La Jonta provinziela dà dant i criteres y i parametri per locai da sté a tëmp limità per l personal.  54)
   

(3) Tl raion produtif possa nchin al 20 percënt dl volum de frabica lascià pro unì destinà, cun plan de atuazion, ala ativiteies aldò dl coma 2, pustom a) o c). Ti chemuns cun plu de 30.000 abitanc possa la perzentuela relativa munté nchin al 30 percënt. L plan de atuazion possa preudëi na perzentuela plu bassa o na cunzentrazion dla cuota despunibla per l raion produtif sun loc de frabica singui. Ti caji mutivei possa la cuota unì auzeda a n mascim de mo 10 percënt.  55)

(4) Per i raions produtifs muessel unì njenià plans de atuazion. Tla sperses te chëles che l ne ie mo nia unì apurvà l plan de atuazion possel mé unì lascià pro ntervënc aldò dl articul 62, coma 1, pustoms a), b), c) y d). L plan de atuazion possa oradechël limité o stlù ora ativiteies tl raion produtif sce l ie rie che les sibe cumpatibles cun d’autra ativiteies o sce les desturba l svilup y la trajënza dl raion produtif. La redazion de n plan de autazion ne ie nia de ublianza tl cajo dl ampliamënt de raions produtifs ejistënc che ne à nia de bujën de mo d’autra sperses per opres de urbanisazion sëuraprò y per raions destinei al nluegiamënt de n’azienda sëula o te chëi raions ulache l ie unì frabicà plu dl 75 percënt dla sperses.  56)

(5) Tl raion produtif possel unì realisà cuatieres de servisc, sce l plan de atuazion regulea espressamënter l’amiscibltà y l numer. La sëuraspersa da pudëi sté possa munté a n mascim de 110 m2 per uni azienda. Ti raions produtifs tl cheder dl raion de nridlamënt possa la sëuraspersa amiscibla munté a al plu 160 m², tl cajo che l vënie realisà mo n’abitazion ala medema cundizions de n cuatier de servisc. Cun regulamënt d’esecuzion, a una cun l Cunsëi di Chemuns, vëniel fissà la nuzeda dl cuatier de servisc, l’ativiteies per chëles che l ne ie nia lascià pro cuatieres de servisc, coche nce l raport minim danter la spersa aziendela y la spersa da pudëi sté. L cuatier de servisc ie na pert nia spartibla dla imubilia aziendela. L’alienazion, l trasferimënt, de chisc cuatieres de servisc, te na maniera separata, o la costituzion de dërc reéi sun chisc cuatieres ne ie nia amiscibli. L’autorisazion per giapé la realisazion dl cuatier de servisc ie lieda ala prejentazion de n at unilaterel de ublianza, tres chël che l patron/la patrona autorisea l Chemun a anuté l liam de nia spartibltà tl liber fundier. L’anutazion vën fata dal Chemun a spëises dl patron/dla patrona.  57) 

(6) Per i raions produtifs ie cumpetënc i Chemuns, singui o adum. La Provinzia possa, do che la à audì l Chemun nteressà, individué o gestì diretamënter, nce dedora dal raion de nridlamënt – sce l ie de bujën tres na variazion dl plan cumenel – raions produtifs y ridli de inuvazion y apurvé i plans de atuazion curespundënc. Ti ridli de inuvazion vëniel dantaldut fat ativiteies de nrescida y svilup zënza la limitazions liedes ala destinazions de nuzeda aldò di comes 1 y 2.

(7) De plu Chemuns possa, sce l vën a se l dé n cunsëns, individué raions produtifs sëuracumenei. La gestion de chisc raions produtifs vën reguleda tres cunvenzions danter i Chemuns nteressei, che fissa l’atribuzion dla cumpetënzes aministratives y la spartizion di custimënc y di davanies cunliëi ala planificazion, ala infrastrutures y al nridlamënt de aziendes. La Jonta provinziela fissa, a una cun l Cunsëi di Chemuns, sustenimënc per na gestion sëuracumenela dla sperses produtives.

(8) Tl cajo dla realisazion de albiercs per studënc y studëntes te raions produtifs aldò dl coma 1 vëniel stipulà, aldò de na cunvenzion model apurveda dala Jonta provinziela, cunvenzions spezifiches danter Chemuns y istituzions publiches o privates, o cun sogec terzi privac, che vëija danora la pruibizion de mudé la destinazion dla frabica per almanco 20 ani. L liam curespundënt vën scrit ite dal Chemun tl liber fundier a spëisa dl damandant/dla damandanta y pëia via dala data dla iscrizion tl liber fundier. Ala fin dla dureda dl liam possel unì damandà si cancelazion. Do la cancelazion dl liam vëniel mé lascià pro l’ativiteies nunziedes ti comes 1 y 2.  58)

(1) La imubilies che ie te n raion produtif possa vester despuscionedes:

1. per arjonjer nteresc de natura sëuraurdineda liei ala gestion dl teritore o per mpedì la desperscion dl frabicà o per schivé la spëises ora de mesura autes che se purtëssa pro o per realisé la infrastrutures che ie de bujën;
   
2. per realisé nridlamënc cun priorità strategica o per arjonjer i obietifs de politica economica o d’ocupazion fissei tla diretives y ti criteres programatics;
   
3. acioche la sperses posse unì nuzedes dut ntëur a na maniera organica;
   
4. tl cajo che les ëssa da resté nia nuzedes o nia frabichedes per plu de cin ani dala individuazion dl raion produtif.
   

(2) Ti caji nunziei tl coma 1, pustoms a) y c) possa la despuscion unì nvieda via nce riesc do la individuazion dla sperses coche raion produtif. Tl cajo nunzià tl pustom d), ti dà l Chemun dant ai sogec patrons n tiermul adatà nchin chël che la sperses muessa unì nuzedes aldò de si destinazion urbanistica. Do che chësc lim de tëmp ie passà, possa l Chemun nvië via la pruzedures che ie de bujën per la despuscion.

(3) L nridlamënt de mprejes sun sperses che ie de proprietà de ënc publics vën a se l dé tres na pruzedura a evidënza publica, ora che ti caji aldò dl coma 1, pustoms b) y c). L nridlamënt vën fat tres la venduda, l fit o la costituzion de n dërt de sëuraspersa.

(4) La nuzeda a tëmp limità de sperses che ie proprietà dla Provinzia possa unì cunzeduda a privac y a istituzions publiches tl respet de cie che ie preudù dal regulamënt d’esecuzion.

(1) I raions cun destinazion particulera ie destinei spezificamënter y unicamënter a na tipologia de ativiteies che, per si luegia, mesura o per bujëns infrastuturei spezifics, se damanda na cunscidrazion de planificazion particulera. Raions cun destinazion particulera possa unì preudui, danter l auter, per l svilup dl turism aldò dl articul 34, per la produzion d’energia, per cooperatives agricules o per mplanc per la laurazion de giara.

(2) Ti raions cun destinazion particulera vëniel aplicà i regulamënc di cuatieres de servisc preudui per i raions produtifs, tan inant che i ie cumpatibli.

(3) La Jonta provinziela determinea a una cun l Cunsëi di Chemuns i caji te chëi che l possa unì realisà mplanc de produzion d’energia da funtanes renuvables zënza na destinazion urbanistica aposta. 59)

(1) L se trata de raions de recualificazion pra i raions te chëi che l ie de bujën fé ntervënc urbanistics organics, nce n desvieda dala regulamentazion nunzieda pra l articul 24, coma 2, prima frasa, y coma 3, per i fins dla valorisazion dl tiejà de nridlamënt ejistënt, cun la partezipazion puscibla de ressorses publiches y privates. 60)

(2) Tla individuazion de chisc raions muessel unì spezificà:

1. la spessënza dl frabicà teritoriela n referimënt a dut l raion;
   
2. la destinazions de nuzeda defrëntes lascedes pro per la realisazion di obietifs dl plan de recualificazion urbanistica (PRU) cun indicazion dla cuotes minimes y mascimes;
   
3. i criteres de prestazion ogetifs n relazion ala cualità urbanistica, architetonica y ambientela, per garantì n generel la sustenibltà di ntervënc.
   

(3) Per l’ativiteies de cumerz ala menuda velel la limitazions nunziedes tl articul 33, comes 3 y 4, sce la spersa nteresseda fova dant n raion produtif. Stluc ora ie i raions de recualificazion urbanistica che va a sëida cun raions mescedei ti chemuns cun plu de 40.000 abitanc, nce tl cajo che la sperses da frabiché ie spartides la una dal’autra da sperses per la viabiltà y la mubiltà. 61)

(1) Pra la sperses destinedes ala viabiltà y ala mubiltà tomel ite la plazes, la stredes, i percursc da jì a pe y cun la roda, la lueges da parché sëura y sot a tiera y i raions per la infrastrutures dl trasport publich.

(2) L plan cumenel per l teritore y la cuntreda da dant la carateristiches prinzipeles dla sperses che ie de bujën per chësta infrastrutures, ntan che i detai tecnics y la sëides prezises ie stabilides ti proiec definitifs o esecutifs y ti plans de fraziunamënt curespundënc.

(1) I raions per atrezatures publiches ie destinedes a opres publiches o de utl publich y a opres de urbanisazion primera y segondera aldò dl articul 18. Per i fins de na nuzeda raziunela de chësta sperses y tl nteres publich possa l plan cumenel per l teritore y la cuntreda preudëi che na pert dl volum de frabica che se lascia realisé iló, tla mesura mascima dl 20 percënt, posse unì destineda a ativiteies cumerzieles ala menuda, a ativiteies de servisc de scumenciadiva privata o a ativiteies d’eserzize publich.  62) 

(2) La individuazion di raions per atrezatures publiches cumporta la mpusizion dl liam n previjion ala despuscion, sce l ne ie nia preudù autramënter tl cajo spezifich. L resta oradechël mpe la ublianzes aldò dl articul 57, coma 2.

(3) La Provinzia y i Chemuns possa delimité pertes de raions per atrezatures publiches per les destiné a opres y mplanc de nteres culetif y soziel y sëurandé si realisazion y aministrazion tl respet dla normativa ciamp de cuntrac n forza tl  63)

(4) 64)

(5) 65)

(6) 66)

(7) 67)

(1) L’atività dl cumerz ala menuda ie lasceda pro ti raions mescedei y ti raions produtifs, ti lims nunziei te chësc articul. Per la segurazion dl cumerz de ujinanza possela oradechël unì lasceda pro tla lercs publiches, ti lims fissei dala planificazion cumenela.

(2) L cumerz ala menuda praticà tla forma dl zënter cumerziel, coche definì tl urdinamënt dl cumerz n forza, ie lascià pro ti raions mescedei, sce la luegia nteresseda ie reguleda da n plan de atuazion apurvà, a chël che l ti ie jit danora na valutazion ambientela strategica (VAS).

(3) Ti raions produtifs possel unì vendù la marcanzia iló produjeda y cie che ie diretamënter lià limpea.

(4) Ti raions produtifs possel unì vendù marcanzies śarëuses. Sciche marcanzies śarëuses vëniel ratà chëles che per si dimenscions y carateristiches, per la deficulteies liedes a si muvimënt y nce pervia de limitazions eventueles al trafich, ne possa nia unì pitedes ti raions residenziei te na mesura che tleca per sodesfé la dumanda y i bujëns. Chësta marcanzies ie:

1. veiculi, cun leprò la mascins de costruzion;
   
2. mascins y prudoc per l’agricultura;
   
3. materiai de costruzion;
   
4. mascins d’adurvanza;
   
5. cumbustibli;
   
6. mubilia;
   
7. buandes te mpacamënc tl format al ngros.
   

(5) Ti raions produtifs possel nce unì vendù articuli che toca leprò pra la marcanzia aldò dl coma 4, a cundizion che la seuraspersa de venduda reste resserveda dantaldut a chësta marcanzies. I articuli che toca leprò vën fissei dala Jonta provinziela.

(6) Per i fins nunziei ti comes 3, 4 y 5 determinea la Jonta provinziela criteres mplu y, a una cun l Cunsëi di Chemuns, l numer de lueges auti che ie de bujën n raport ala sëuraspersa de venduda. La Jonta provinziela determinea oradechël i criteres per la venduda di prudoc de fabrich.

(7) Ti raions produtifs iel nce lascià pro l cumerz ala menuda de prudoc agricui tla cooperatives de produzion agricula o ti locai de sozieteies cuntroledes da chëstes. Chisc prudoc vën determinei dala Jonta provinziela.

(8) Per l eserzize dl cumerz ala menuda, nce tla forma dl zënter cumerziel, de marcanzies defrëntes da chëles aldò di comes 3, 4, 5 y 7, vëniel individuà ti raions produtifs raions aposta tl plan cumenel per l teritore y la cuntreda aldò dla pruzedura nunzieda tl articul 53, comes 11,12,13 y 14, a cundizion che l ne sibe deguna sperses a despusizion y cun dimenscions adatedes tl zënter storich, ti raions residenziei y ti raions de recualificazion urbanistica dl Chemun o di Chemuns nteressei dala fazions curespundëntes.

(9) Sce la sperses nunziedes tl coma 8 ie unides asseniedes a priejes arbassei o sce per la compra de chëstes, nce tla forma de leasing, iel unì cunzedù aiuc, muessel unì paià dan la individuazion definitiva tl plan urbanistich al ënt asseniadëur la soma curespundënta ala defrënza danter l valor de marcià tl mumënt dla individuazion y l priesc de zescion paià al ënt asseniadëur, chël uel dì che l ti muessa unì retù al ënt cunzedënt i aiuc cunzedui. La somes respetives vën revalutedes sun la basa dla variazions dl indesc dl cost dla vita che resultea dai relevamënc dl Istitut naziunel de statistica.

(10) Tla sperses destinedes al cumerz ala menuda te raions produtifs cumporta la chëuta de cunzescion rateda aldò dl cost de costruzion l diesc percënt dl cost de costruzion.

(11) La despusizions nunziedes ti comes 8, 9 y 10 ne vën nia aplichedes ai eserzizies de cumerz ala menuda nluegei tl raion produtif che vënd marcanzia defrënta da chëla nunzieda ti comes 3, 4, 5 y 7, y che dan i 12 de nuvëmber 2014 à bele scumencià legitimamënter si atività, ora che sce i à la ntenzion de amplië, trasferì o cunzentré si ativiteies.

(1) L’atività d’eserzize publich ie lasceda pro ti raions mescedei y ti raions cun destinazion particulera per l svilup dl turism (raion de svilup turistich). Restan mpe l ampliamënt di eserzizes publics ejistënc nunziei tl articul 35, dedora dal raion de nridlamënt vëniel lascià pro la realisazion de n volum de frabica nuef cun destinazion de nuzeda de eserzize mé ti raions cun destinazion particulera per l svilup turistich (raion de svilup turistich). La Jonta provinziela possa, oradechël, aplican l pruzedimënt aldò dl articul 53, autorisé l’identificazion de raion cun destinazion particulera per la realisazion di eserzizes publics per dé ora da maië y da bever ti raions da jì cun i schi.

(2) La individuazion de raions de svilup turistich ie mé lasceda pro ti Chemuns che à n prugram de svilup dl turism aldò dl articul 51, coma 5, pustom g). La Jonta provinziela possa determiné ezezions spezifiches per i eserzizes publics per dé ora da maië y da bever. La frabiches aziendeles ti raions de svilup turistich, cun leprò la sperses de purtenienza, forma na unità imubiliera nia spartibla, a tëmp nia determinà, unfat ciuna che sibe la data de si realisazion. A uni sort de afar giuridich che cumporta la spartizion y la alienazion de pertes dl frabicat muessel ti jì danora l nulla osta dl diretëur/dla diretëura dla unità urganisativa dla Provinzia cumpetënt/cumpetënta tl setor dl turism. La Jonta provinziela, stabilësc, cun delibra che ie da publiché tl Buletin Ufiziel dla Region, la regules per la cunzescion de chësc nulla osta.  68)

(3) Ti raions tlassifichei dala Jonta provinziela coche scialdi svilupei turisticamënter o svilupei turisticamënter iel lascià pro la individuazion de raions de svilup turistich dedora dal raion de nridlamënt mé te raions bele frabichei cun n volum de frabica destinà a ativiteies d’eserzize publich o che va a sëida cun chisc.

(4) La Provinzia, do avëi audì l Cunsëi di Chemuns y defrenzian se tenian ala classificazion di eserzizes aldò dla lege provinziela di 14 de dezëmber 1988, n. 58, y mudazions suzessives, dà dant tres regulamënt i criteres per la localisazion, l dimensciunamënt di frabicac, l nluegiamënt curespundënt tla cuntreda y la limitazion dl cunsum dl fonz; la Provinzia definësc oradechël tres regulamënt i criteres de prestazion cualitatifs, tl particuler per sustenì scumenciadives turistiches te raions manco svilupei y per ncurajé l nridlamënt de aziendes che porta pro al svilup economich y soziel tl teritore nteressà. Nce tres regulamënt vëniel definì l’ativiteies lascedes pro ti raions de svilup turistich.

(5) L’architetura y l frabiché ti raions turistics mira a realisé opres n sintonia cun la cuntreda y l cuntest ntëurvia. Sce n raion turistich vën tl plan cumenel metù dedora dal raion de nridlamënt o sce la spessënza de frabica va sëura 3 m3/m2 ora muessa l Chemun damandé, dan la individuazion dl raion, n arat sun l proiet de frabica al Cumité provinziel per la cultura dl frabiché y dla cuntreda. Chësc arat ie lient per cie che reverda la destribuzion di volums de frabica.

(6) Per definé n lim mascim de pernuetamënc turistics tl Südtirol vëniel stabilì n l lim mascim de posć liet per ghesć relevei y fissei a livel provinziel, cumenel y per uni eserzize rezetif singul, sun la basa dla lizënza coche nce di pernuetamënc de ghesć sëura 14 ani detlarei n na data crissa ora da uni eserzize tl ann 2029. Tl medemo tëmp vëniel metù a jì n sistem dinamich de asseniazion de posć liet nia nuzei. La Jonta provinziela definea – do avëi audì l Cunsëi di Chemuns y do avëi tëut ite l arat ublient dla cumiscion legislativa cumpetënta, che ie da mandé tl tëmp de 30 dis ala Jonta provinziela, y do che chisc dis ie passei vën la pruposta rateda azeteda – la manieres de relevamënt dl numer di posć liet coche nce la cundizions y i criteres per l’asseniazion di posć liet ai eserzizies singui y na norma de transizion curespundënta.  69)

(7) Chiche, a pië via dal prim de jené 2023, tol su plu turisć dl lim mascim fissà, muessa paië na straufonga aministrativa de 100 iedesc la chëuta cumenela de sojurnanza che ie preududa per uni pernuetamënt n viulazion dl lim mascim de posć liet.  70)

(1) I eserzizes publics possa unì ampliei per i adaté ai standards atuei. La Jonta provinziela, do avëi audì l Cunsëi di Chemuns, fej ora i criteres y i lims per l ampliamënt y i caji te chëi che l ie lascià pro la desvieda dai strumënc de planificazion urbanistica. La infrastrutures che ie de bujën muessa bele vester a despusizion.  71)

(2) Per giapé l’autorisazion per l ampliamënt n desvieda dai strumënc de planificazion urbanistica o dedora dal raion de nridlamënt muessel unì prejentà n at unilaterel de ublianza cun chël che l Chemun vën autorisà a fé anuté tl liber fundier a spëises dl damandant/dla damandanta l liam che la frabiches ie destinedes al eserzize publich per 20 ani dal’anutazion, y che les forma, adum cun la seurasperses de purtenienza, na unità imubiliera nia spartibla, a tëmp nia determinà y ndependentmënter dala data dl’anutazion dl liam. Do 20 ani possa l liam de destinazion per i eserzizes publics aldò dl articul 36, coma 4, mé unì anulà sce l vën tl medemo tëmp anutà l liam aldò dl articul 39. Tl cajo de na mudazion dla destinazion de nuzeda aldò dl articul 36 ne vel la nia spartibltà nia per la cubatura che ie oget dla mudazion dla destinazion de nuzeda. Ai ac che à per oget l destacamënt y l’alienazion de pertes dla unità imubiliera muessel ti jì danora l nulla osta dl diretëur/dla diretëura dl’unità urganisativa provinziela cumpetënta per l turism. La Jonta provinziela fissa, cun delibra che ie da publiché tl Buletin Ufiziel dla Region, i criteres per dé ora chësc nulla osta. La cancelazion, ti caji lascei pro dala lege, di liams nunziei te chësc articul se damanda che l vënie dat danora n nulla osta curespundënt da pert dl Ambolt/dla Ambolta. 72)

(1) Tl raion de nridlamënt iel lascià pro la trasfurmazion de volum de frabica ejistënt te volum cun d’autra destinazions de nuzeda do la cancelazion d’autri liams per fins turistics eventuei, sce l ie cumpatibl cun i strumënc de planificazion n forza. Tl cajo de ntervënc de frabica nunziei tl articul 62, coma 1, pustoms c) y d) possa ti raions mescedei l volum de frabica ejistënt destinà a cuatieres o a ativiteies de servisc o al cumerz ala menuda, coche nunzià tl articul 23, coma 1, pustoms a) b) y c) te uni cajo unì trasfurmà tl cheder dla categuries de destinazion de nuzeda nunziedes. L volum de frabica oget de trasfurmazion ie sometù ala regulamentazion aldò dl articul 38. Tl dedite de na frabica muessa almanco l 60 percënt dl volum unì destinà a nuzeda abitativa.  74)

(2) Tl’autorisazion de ntervënt iel da preudëi la demolizion dla pert de volum de frabica ejistënt tl mumënt che l vën dat l’autorisazion che ne possa nia unì trasfurmeda aldò dl coma 1. Te caji mutivei avisa possa l Cunsëi de Chemun o la Jonta de Chemun ti chemuns cun la populazion sëura 50.000 abitanc, do avëi tëut ite l arat dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda, lascé pro la trasfurmazion ntiera o n pert dl volum de frabica. Te chësc cajo iel da fé n paiamënt de cumpensazion per la desvieda dai strumënc de planificazion, determinà aldò di criteres nunziei tl articul 19. L paiamënt cumpensatif ne ie nia da fé tl cajo che l se trate de frabiches sometudes al liam de defendura storich-artistica y sce la demolizion dla cubatura che superea l indesc de frabicabltà dl grunt ne ie, aldò dl arat dla Sëurantendënza provinziela di Bëns culturei, nia puscibla.  75)

(3) Dedora dl raion de nridlamënt ne daussa l volum cun la destinazion de nuzeda de atività d’eserzize publich nia avëi na destinazion de nuzeda defrënta, nce tl cajo che la frabica vënie zareda ju y po inò fata su.

(4) I eserzizies de rezezion nluegei ora dl raion de nridlamënt, cun al plu 25 lueges liet n la data di 7 d’agost 2013, possa unì trasfurmei te cuatieres resservei a persones residëntes y i possa, restan mpe l liam curespundënt, unì adurvei n desvieda dala despusizions nunziedes tl articul 39 per l fit de majons y cuatieres mubiliei per feries y per ativiteies de feries sun l luech da paur. 76)

(1) N’atività agricula vën rateda l’atività dl mprenditëur agricul aldò dl articul 2135 dl codesc zevil y dl cultivadëur diret, nce tla forma assozieda, de culaburazion interaziendela o de rëies de mprejes aldò dla lege di 9 d’auril 2009, n. 33, cun l’ezezion dl cumerz de bestiam. Aldò de chësta lege vën l zidlamënt prufesciunel de tieres de nuzeda ratà atività agricula, a cundizion che l vënie respetà la despusizions sun la defendura dl’eghes.

(2) Tl raion de nridlamënt y dedora dl raion de nridlamënt possel unì realisà frabicac rurai tla mesura che ie de bujën per mené l’azienda agricula a na maniera raziunela. Restan mpe cie che ie preudù tl coma 4, ie i frabicac rurai na pert nia spartibla dl’azienda agricula. Per l fin dl dimensciunamënt di frabicac rurai ie determintëntes la sort d’atività agricula efetivamënter dejëuta y, a ezezion dl zidlamënt d’eves, nce la dimenscion dla sëurasperses lauredes. Chëstes possa ënghe vester nluegedes te n Chemun che va diretamënter a sëida cun l teritore provinziel. La sëurasperses muessa a uni moda vester adatedes ala cunduzion raziunela dl’azienda. L possa nce unì tëut n cunscidrazion i grunc a fit sun la basa de n cuntrat cun na dureda de almanco 5 ani y for laurei dal tituler/dala titulera dl’azienda agricula. La sëurasperses lauredes ne daussa nia unì tëutes n cunscidrazion per i fins dla determinazion dl bujën de n’auter frabicat rural per n tëmp de 10 ani.  77) 

(2/bis) Sce l ie preudù espressamënter tl plan de cuntreda vëniel lascià pro la realisazion de banc dal’eves, banc dal’eves didatics, tiaces y deposic de leniam cun tëc. La Jonta provinziela apurvea la diretives curespundëntes y stabilësc la dimenscion mascima dla frabiches.  78)

(3) Sce l’azienda agricula vën meneda dal patron/dala patrona de n mesc stlut, possel unì dejëut ti frabicac rurai daujin ala sënta dl'azienda agricula n'atività economica segondera. Sce l frabicat rural ne lascia nia pro l eserzize de chësta atività, possel unì amplià nchin al plu 130 m² de sëuraspersa brutto.

(4) Restan mpe la dimenscions minimes dla sëurasperses agricules al fin dla costituzion de n mesc stlut y restan mpe d’autra prescrizions tl plan de cuntreda possa l mprenditëur agricul/la mprenditëura agricula o n cultivadëur diret/na cultivadëura direta che ie patron/patrona de n mesc stlut, aldò dla lege provinziela di 28 de nuvëmber 2001, n. 17, y mudazions suzessives, realisé tla sënta dl’azienda agricula tl vërt agricul n volum de frabica de de ndut al plu 1.500 m³ cun destinazion de nuzeda residenziela. La realisazion de na cësa d’abitazion nueva tl cajo dla costituzion de n mesc stlut aldò dl articul 2, coma 3 dla lege provinziela di 28 de nuvëmber 2001, n. 17, y mudazions suzessives, te n auter Chemun de chël ulache l ie la majera pert dla sëurasperses agricules che ie pert dla costituzion, vën mé lasceda pro sce la cumiscion locala per i mejes stluc cumpetënta per chël Chemun porta a esprescion n arat positif n cont dla rededa y dla gestion dla sëurasperses agricules y nce n cont dla cualità abitativa. L volum de frabica realisà pra la sënta dl’azienda agricula ne daussa nia unì destacà dal mesc stlut; na desvieda da chësta pruibizion ie mé puscibla te caji mutivei. Chësta limitazion ne vën nia aplicheda al volum de frabica realisà pra la sënta dl’azienda agricula cun destinazion de nuzeda residenziela sëura i 1.500 m³. L mesc stlut ne daussa per 20 ani nia unì deslià dala detlarazion dl’agibltà y l liam curespundënt vën anutà tl liber fundier. L’autorisazion per la realisazion dl volum de frabica tla sënta dl’azienda agricula cun destinazion de nuzeda aldò dl articul 23, coma 1, pustom a), nchin tla mesura de al plu 1.500 m³ ie lieda ala prejentazion de n at unilaterel de ublianza, cun chël che l Chemun vën autorisà a fé scrì ite tl liber fundier l liam nunzià tla frasa da dant. L resta a uni moda mpe i dërc de frabica recunesciui dala planificazion cumenela tl raion de nridlamënt. Al volum de frabica tla sënta dl’azienda agricula tl raion de nridlamënt nchin a 1.500 m³ y al volum de frabica dedora dl raion de nridlamënt ne vëniel nia aplicà la despusizions nunziedes tl articul 38. Pruibizions de costruzion ejistëntes destoma do 20 ani da canche les ie unides anutedes tl liber fundier.  79)

(4/bis) Tla sënta dl mesc stlut o tla sëntes de d’autra aziendes agricules ie l’atività de pité alojamënt mé lasceda pro aldò dla lege provinziela di 19 de setëmber 2008, n. 7, y mudazions suzessives, sce l’azienda n cuestion à la cundizions minimes per l eserzize dl’ativiteies stabilides a livel provinziel y sce la ie scrita ite tl anagraf provinziel dla mprejes agricules aldò dl decret dl Presidënt dla Provinzia di 9 merz 2007, n. 22, y mudazions suzessives. Na ezezion ie l’atività de pité alojamënt bele legalmënter ejistënta n la data dl 1.1.2020.  80)

(5) L spustamënt dla sënta dl mesc stlut o de frabiches da paur dedora dl raion mescedà vën lasceda pro sce l ie de bujën per rejons aziendeles ogetives che ne possa nia unì realisedes cun na modernisazion o n ampliamënt sun la luegia, nce n desvieda ala planificazion cumenela. L ntervënt ie a uni moda sometù al arat lient de na cumiscion metuda adum da n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore, n reprejentant /na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de agricultura y dal Ambolt cumpetënt/dala Ambolta cumpetënta. L arat vën purtà a esprescion n cont dla susistënza dla rejons aziendeles ogetives y sun l vester adatà dl nluegiamënt nuef. L volum ejistënt muessa unì destinà a cuatieres resservei ala persones residëntes aldò dl articul 39 y possa unì destacà dal mesc stlut. Restan mpe la despusizions nunziedes tl articul 33, possa l Chemun stipulé cun la persona nteresseda n’acurdanza urbanistica revardënta l barat de destinazion de nuzeda dl raion dl partimënt a fonz dla sënta uriginela. L spustamënt dl nluegiamënt vën mé lascià pro per la sënta de n mesc stlut cultivà tresora dal patron, dala patrona o da si familia culaburadëura per i diesc ani dan che l ie unì fat la dumanda. La dezijion dla cumiscion vel per cin ani. Dan che l vën dat ora l’autorisazion de frabiché muessa la persona che n fej dumanda detlaré che i bujëns aziendei ogetifs ne ie nia mudei do la dezijion dla cumiscion. Tl cajo de trasferimënt dla sënta dl mesc stlut te n chemun de cunfin dà la cumiscion cumpetënta ora per l sit uriginel l arat lient sun la presënza dla rejons aziendeles ogetives, ntan che la cumiscion dl Chemun de cunfin valutea cun arat lient sce l nluegiamënt nuef ie adatà.  81)

(5/bis) L spustamënt dla sënta de n mesc stlut dala pusizion atuela tl vërt agricul a n’autra pusizion nluegeda tl vërt agricul dl medemo Chemun ie lascià pro, restan mpe i caji nunziei tl articul 17, coma 4, do che l ie unì dat l nulla osta da pert dla cumiscion nunzieda tl coma 5 de chësc articul, per rejons de defendura di bëns culturei, de defendura dla cuntreda y di ensembli, per rejons de gestion aziendela y de planificazion dl teritore o sun la basa dl’ejistënza de situazions de pericul. La vedla sënta dl mesc stlut muessa te uni cajo unì zareda ju.  82)

(6) Ai cumpunënc y ala cumpunëntes dla cumiscion nunzieda tl coma 5 ne ti spietel deguna cumpensazion.

(7) Tla sënta d’aziendes de verzunieria vëniel lascià pro la costruzion de cuatieres de servisc cun la dimenscion de al plu 160 m² tl raion de nridlamënt tl cajo d’aziendes che fova bele iló n la data de ntreda n forza dla lege Teritore y cuntreda, y cun la dimenscion de al plu 110 m² dedora dal raion de nridlamënt. L bujën de frabiché n cuatier muessa vester data dala cuntinuità de presënza de na persona per l dejëujamënt dl’atività produtiva nunzieda dessëura. L’azienda muessa avëi pra la sënta na sëuraspersa de utl de almanco 5.000 m², de chëi che almanco 1.000 m² muessa vester de seres. Almanco l mez dla sperses inant nunziedes muessa vester dl’azienda. L cuatier de servisc fej ora na pert nia spartibla dl’azienda. L’autorisazion per la realisazion dl cuatier de servisc ie lieda ala prejentazion de n at unilaterel de ublianza, cun chël che l Chemun vën autorisà a fé anuté ite tl liber fundier l liam nunzià tla frasa da dant. La persona che mëina l’azienda muessa avëi dejëut da almanco trëi ani l’atività de verzunier/verzuniera y vester scrit ite tl register aposta preudù dal urdinamënt prufesciunel curespundënt.  83)

(8) Dedora dal raion de nridlamënt y tl raion de nridlamënt ie la costruzion de mplanc nueves y l ampliamënt de mplanc ejistënc per l’anciulida, la cunservazion, la laurazion, la cumerzialisazion di prudoc locai, coche nce per la defendura y l miuramënt dla produzion da pert de cooperatives agricules lascei pro ti raions cun destinazion particulera.

(9) La Jonta provinziela determinea i criteres per l’amiscibltà dl eserzize de ativiteies de njonta, tlo leprò nce l cumerz ala menuda, da pert de cooperatives agricules ti raions cun destinazion particulera.

(10) Ti frabicac rurai ejistënc possa l mprenditëur agricul/la mprenditëura agricula realisé, tla mesura che ie propi de bujën, locai destinei per nia auter che l alojamënt temporer di lauranc sajonei. L resta a uni moda mpe la destinazion uriginela dl frabicat rural. La Jonta provinziela, do avëi audì l Cunsëi di Chemuns, determinea i standards minims per i locai.  84)

(1) Restan mpe la recupereda de na pert dl valor njuntà de planificazion nunzià tl articul 19, muessa na cuota nia plu bassa dl 60 percënt dl volum de frabica cun destinazion residenziela, che vën a se l dé da ac de planificazion o da na mudazion dla destinazion de nuzeda, unì nuzeda per la realisazion de cuatieres resservei ala persones residëntes, che ne daussa nia vester cuatieres de lus, aldò dl articul 39. L mez de chësc volum de frabica muessa unì nuzà per cuatieres cun na sëuraspersa netto de almanco 70 m².  85)

(2) Per seguré y mantenì lercs da viver a na maniera stabila y per garantì na destribuzion ampla y sozialmënter sustenibla dl avëi de imubilies y cuatieres, muessa ti chemuns y tla frazions ulache la cuota dl 10 percënt de segonda cëses vën supereda, n desvieda dala despusizions de chësta lege, l 100 percënt dl volum de frabica cun destinazion residenziela che resultea da na costruzion nueva o da na mudazion dla destinazion de nuzeda unì lià per la realisazion de cuatieres resservei ala persones residëntes aldò dl articul 39. La Jonta provinziela determinea chisc chemuns y chësta frazions tenian cont che l vën ratà segonda cëses chëles a chëles che l ti vën aplicà i regulamënc dla chëuta de sojurnanza nunzieda ti tituli II y III dl Test unich dla leges regiuneles sun i regulamënc dla chëuta de sojurnanza, apurvà cun decret dl Presidënt dla Jonta regiunela di 20 d’utober 1988, n. 29/L. I cuatieres nuzei per l’ativiteies de feries sun l luech da paur y de fitamajon ne daussa nia unì cunscidrei tl relevamënt di chemuns y dla frazions. Nchin al’apurvazion dla delibra curespundënta vel la lista aldò dla njonta A dla delibra dla Jonta provinziela di 25 de setëmber 2018, n. 968. Cun delibra dla Jonta provinziela possa raions economicamënter puech svilupei unì delibrei da chësc regulamënt. La regulamentazion nunzieda te chësc coma ne vën nia aplicheda al volum de frabica nuef realisà per amplië na unità abitativa nia lieda bele ejistënta n la data dla jita n forza de chësc coma, restan mpe la ublianza d’assunzion dl liam tl cajo te chël che l cuatier amplià vënie dadedò spartì. L resta mpe i caji per chëi che l fova preudù, aldò dl articul 103, coma 18, la delibrazion dala ublianza de cunvenziunamënt tla mesura dl 100 percënt nunzià tl articul 104, coma 2. I liams scric ite tl liber fundier n cont dla ublianzes de cunvenziunamënt sëurantëutes a pië via dal 13 de lugio 2018 n basa al articul 104, coma 2, o sun la basa de chësc coma, per chëi che la ublianza sibe alinconta dadedò inò unida stluta ora, possa unì cancelei do l nulla osta dl Ambolt/dla Ambolta y do l paiamënt dla chëuta sun l cost de costruzion che ie da paië tl amudlé stabilì dal regulamënt cumenel n l di che l nulla osta vën dat ora.  86)

(3) La ublianza nunzieda tl coma 1 ne ie nia data sce l volum de frabica nuef ne superea nia l 30 percënt dl volum de frabica a destinazion residenziela da dant y sce l ne superea a uni moda nia i 500 m³. La ublianza ne ie nianca data sce l volum de frabica nuef vën nuzà per l ampliamënt de n’azienda bele ejistënta tl raion nteressà. Tl program de svilup per l teritore y la cuntreda possel unì preudù che l volum de frabica a destinazion residenziela che ie unì leprò aldò de chësc coma muesse unì nuzà per persones residëntes.

(4) Per seguré la lerch abitativa dla populazion residënta y per l fin preudù dal articul 34, coma 6, vëniel limità l afit privat per nuzeda turistica nunzià tla lege provinziela di 11 de mei 1995, n. 12, y mudazions suzessives. Per chësc fin vëniel stabilì n lim mascim de posć liet relevei y fissei a livel provinziel, cumenel y per uni eserzize singul, n basa ala comunicazion de atività o respetivamënter di pernuetamënc de ghesć sëura 14 ani, detlarei n na data crissa ora da uni eserzize singul tl ann 2019. La Jonta provinziela definea – do avëi audì l Cunsëi di Chemuns y do avëi tëut ite l arat ublient dla cumiscion legislativa cumpetënta, che ie da mandé tl tëmp de 30 dis ala Jonta provinziela y do che chisc ie passei ie la pruposta rateda azeteda – la manieres de relevamënt dl numer di posć liet, la cundizions y i criteres per l’asseniazion di posć liet per l afit a fins turistics aldò dla lege provinziela di 11 de mei 1995, n. 12, y mudazions suzessives, coche nce na norma de transizion curespundënta. Nchin ala jita n forza dl regulamënt de escuzion cun la regulamentazion de transizion ne possel nia unì dat ora n’autorisazion y prejentà na comunicazion de atività che determinea n aumënt de posć liet. Ora che ti caji preudui tla regulamentazion de transizion, ne possel, dan l’asseniazion de posć liet, nia unì prejentà da pert dl Chemun comunicazions de atività che determinea n aumënt di posć liet.  87)

(5) Chiche, a pië via dal prim de jené 2023, tol su plu turisć dl lim mascim de posć liet fissà muessa paië na straufonga aministrativa de 100 iedesc la chëuta cumenela de sojurnanza che ie preududa per uni pernuetamënt n viulazion dl lim mascim de posć liet.  88)

(6) I comes 4 y 5 vën aplichei nce ala ativiteies agrituristiches nunziedes tla lege provinziela di 19 de setëmber 2008, n. 7, y mudazions suzessives.  89)

(1) Na persona fisica, patrona te luesc saurii da arjonjer dal post de lëur de de plu cuatieres adatei aldò dl coma 1, resservei a persones residëntes o cunvenziunei aldò dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, o na familia de chëla che almanco un n cumpunënt o una na cumpunënta ie patrons/patrones de de tei cuatieres possa ocupé a vela un de chisc cuatieres, restan mpe duta la ublianzes de lege. Na persona fisica che ie bele patrona te n luech saurì da arjonjer dal post de lëur de n cuatier adatà aldò dl coma 1, nia resservà ala persones residëntes o nia cunvenziunà aldò dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, o na familia te chëla che almanco un n cumpunënt/una na cumpunënta ie bele patrons/patrones de chësc cuatier, possa ocupé n cuatier resservà ala persones residëntes o cunvenziunà aldò dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, mé a cundizion che l/la ebe per l cuatier nunzià dessëura sëurantëut i mpënies nunziei te chësc articul tres at unilaterel de ublianza, cun chël che l/la autorisea l Chemun de anuté tl liber fundier l liam nunzià te chësc articul. Per l cuatier da lië ne se portel pro degun dërt a n rembursamënt dla chëuta sun i cosć de costruzion bele paieda. L’anutazion de chësc liam, che possa unì cancelà ala cundizions nunziedes pra l coma 6, vën damandeda dal Chemun a spëises dla persona nteresseda. Sce l cuatier liede vën lià, possa, coche barat, l liam ejistënt sun l cuatier che unirà ocupà unì cancelà zënza che l muesse unì paià la chëuta de ntervënt, la soma preududa pra l coma 6 y la chëuta de costruzion preududa pra l coma 6-ter, sce i doi cuatieres ie tl medemo chemun y la sëuraspersa lieda ne vën nia smendrida de plu dl 20 percënt; te chësc cajo ne vëniel nia aplicà l’ultima frasa dl coma 6. La cancelazion dl liam ne ie mei puscibla per i cuatieres a priesc lià nunziei tl articul 40 y per i cuatieres realisei sun sperses resservedes al frabiché abitatif alesirà o dedora dala spersa de nridlamënt. Per cancelé l liam ejistënt sun l cuatier che unirà ocupà muessel unì prejentà al Chemun, tl medemo mumënt, la dumanda de cancelazion y l at unilaterel de ublianza, cun chël che l vën sëurantëut, per l cuatier liede, la ublianzes nunziedes te chësc articul. Pra l liber fundier vën la cancelazion dl liam fata n basa al nulla osta dl Ambolt/dla Ambolta.  90)

(2) Na persona che à bele n auter cuatier adatà possa mé ocupé n cuatier resservà ala persones residëntes sce la sëurantol n referimënt al auter cuatier i mpënies aldò de chësc articul. Sce l vën, donca, sun l cuatier liede metù n liam, possa l liam ejistënt sun l cuatier che unirà ocupà unì cancelà, a cundizion che i doi cuatieres ie nluegei tl medemo Chemun y la sëuraspersa lieda ne vënie nia smendrida de plu dl 20 percënt. La cancelazion dl liam ne possa a uni moda nia unì fata per i cuatieres a priesc lià coche nunziei tl articul 40, y per i cuatieres realisei ti raions resservei al frabiché abitatif alesirà o dedora dl raion de nridlamënt.  91)

(3) L’autorisazion per la realisazion de cuatieres resservei ala persones residëntes tla provinzia de Bulsan possa mé unì data a cundizion che l damandant/la damandanta autorisëie, cun n at unilaterel de ublianza, l Chemun a scrì ite l liam nunzià te chësc articul tl liber fundier. L’anutazion vën damandeda dal Chemun a spëises dl damandant/dla damandanta.  92)

(4) L cuatier muessa unì ocupà tl tëmp de n ann dal’agibltà da persones che n à l dërt. Sce l cuatier ëssa da se delibré, messeral inò unì ocupà da persones che n à l dërt tl tëmp de sies mënsc. Ti medemi lims de tëmp muessa chësta persones trasferì si residënza anagrafica tl cuatier; na ezezion ie la persones indichedes tl coma 5. 93)

(4/bis) Sce l cuatier ne ie nia ocupà o nia inò ocupà aldò di lims nunziei pra l coma 4, ti muessa chësc unì comunicà al Chemun tl tëmp de 30 dis dala destumeda dl tiermul. L Chemun se cruzia debota de mandé la comunicazion al Istitut per l frabiché soziel. Te chësc cajo ie l soget patron ublià a fité l cuatier al priesc de fit provinziel al Istitut per l frabiché soziel o a persones ndichedes dal Chemun. L’indicazion dl Chemun o la detlarazion da pert dl Istitut per l frabiché soziel dla ulentà de tò a fit l cuatier giapa fazion do 30 dis dala comunicazion, ora che sce tl lim de chësc tëmp ne ie chësc cuatier nia bele unì ocupà da persones che n à l dërt crisses ora dal soget patron. Tl tëmp de mo 30 dis muessa l soget patron mëter l cuatier a despusizion dl Istitut per l frabiché soziel o dla persones desiniedes dal Chemun. La pruzedura per l’indicazion de persones da pert dl Chemun ie disciplineda cun regulamënt cumenel. Nchin che l dura la situazion che l cuatier ne vën nia ocupà possa l Chemun for indiché persones che n à l dërt y l Istitut per l frabiché soziel detlaré la ulentà de tò a fit l cuatier aldò y ala cundizions de chësc coma.  94)

(5) I cuatieres resservei per la persones residëntes possa nce unì nuzei sciche abitazions per lauranc, sculeies, studënc o persones cun dejabiltà y nce sciche cumenanzes d’alojamënt, abitazions prutejedes o cuatieres realisei da ënc zënza fin de davani che sustën la cunvivënza solidala danter persones jëunes y atempedes o metudes a despusizions per sculeies o studënc.

(6) I aspec atuatifs n cont dla verdia sun i cuatieres resservei ala persones residëntes coche nce d’autri aspec eventuei liei ai recuisic y ala cundizions per l’ocupazion possa unì disciplinei cun regulamënt d’esecuzion; i Chemuns dà ora n regulamënt che disciplinea la cundizions aldò de chëles che l liam possa unì cancelà. Cundizion per la cancelazion dl liam tl liber fundier ie a uni moda l paiamënt dla chëuta de ntervënt, sce la ne ie mo nia unida paieda, y na soma sëuraprò dl 200 percënt dl cost de costruzion nunzià tl articul 80, coma 1. La cancelazion dl liam ne ie nia puscibla per i cuatieres a priesc lià nunziei tl articul 40 y per i cuatieres realisei sun sperses resservedes al frabiché alesirà o dedora dl raion de nridlamënt. La cancelazion ie nce stluta ora per i cuatieres che ne ie nia unic ocupei n cunformità dla lege per almanco diesc ani, ora che sce l patron/la patrona ne desmostre nia che l ne ie nia puscibl o che l ie efetivamënter y per n tëmp lonch scialdi rie ocupé l cuatier cun na persona che n à l dërt.  95)

(6/bis) Dan avëi tëut ite l nulla osta dl Ambolt/dl’Ambolta o dl diretëur/dla diretëura dla Repartizion provinziela Frabiché abitatif, sce l se trata de n cuatier recuperà cun i alesiramënc provinziei per l frabiché, possel unì fat per la imubilia sometuda a liam mudazions al at unilaterel de ublianza, barac, spartizions, avaliamënc de spartizion, coche nce muvimënc di teraces de purtenienza y de d’autra entiteies cundominieles. Per la zescion de dërc de cumproprietà sun la pertes n cumenanza de frabiches partides su te purzions materieles ne vëniel nia damandà l nulla osta.  96)

(6/ter) Sce l liam de resservé l cuatier aldò de chësc articul ala persones residëntes ne ie nia unì sëurantëut n basa a na norma legislativa, possa chësc liam for y debota unì cancelà, do avëi giapà l nulla osta dl Ambolt/dla Ambolta y do che l ie unì paià la chëuta sun l cost de costruzion che ie da paië tl amudlé stabilì dal regulamënt cumenel n l di che l vën dat ora l nulla osta.  97)

(7) I Chemuns publichea tla Rë zivica dla Provinzia na lista di cuatieres resservei ala persones residëntes aldò de chësc articul, di cuatieres a priesc lià aldò dl articul 40 de chësta lege y di cuatieres cunvenziunei aldò dl articul 79 dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13. Chësta lista cuntën i cuntac catastei y chësta nfurmazions: adres, parzela de frabica, chemun de cataster, unità de frabica, categuria catastela, lizënza de nuzeda/agibltà, liede/ocupà, spersa, cunsistënza y data de ajurnamënt.  98)

(8) I Chemuns ajurnea la lista nunzieda tl coma 7 nchin ai 30 de juni y ai 31 de dezëmber de uni ann.  99)

(9) L’Agenzia per la verdia sun l respet dla prescrizions n cont dl liam soziel dl frabiché abitatif alesirà (AVE) verifichea, nce a proa, che la lista vënie publicheda y ajurneda sciche l toca tl tëmp preudù dal coma 8 de chësc articul y dal coma 17 dl articul 103. Tl cajo che l vën azertà che la ublianzes de publicazion y ajurnamënt ne ie nia unides respetedes, ti dà l’ AVE dant al Chemun, do l avëi audì, n tiermul adatà, a uni moda nia sot a 90 dis, per ademplì si duvier. Do che chësc tëmp stabilì ie passà zënza che l ne ie suzedù velch, ti vëniel al Chemun che ne à nia ademplì si duvieres, smendrì l’asseniazions curëntes. Mesura y maniera di smendrimënc unirà stabilides tl cheder dl’acurdanzes sun la finanza locala aldò dla lege provinziela di 14 de fauré 1992, n. 6, y mudazions suzessives. 100)

(10) Per cie che reverda l recuisit dla residënza anagrafica, ie ala persones nunziedes tl coma 1 parifichedes la persones che, dan n tëmp de residënza ora dla provinzia de Bulsan, ie states residënzes tla provinzia de Bulsan per almanco diesc ani ndolauter. 101)102)

(1) L’autorisazion de ntervënt per la realisazion de cuatieres a priesc lià ie sometuda ala cundizion che l soget nteressà, cun la stipulazion de n’acurdanza aposta, se ebe purvà, nce per la fazions dl articul 19 coma 3, ti cunfronc dl Chemun de frabiché y mëter a despusizion, per la cundizions nunziedes te chësc articul, cuatieres a priesc lià che curespuende ala carateristiches di cuatieres populeres nunziei tl articul 41 dla lege provinziela di 17 de dezëmber 1998, n. 13, y mudazions suzessives. Tl cajo de venduda muessa i cuatieres, l’autogarages y la lueges per i auti unì destinei, sun la basa dla graduatories dl Chemun y almanco nchin al arjunjimënt dla mesura preududa dal articul 24, a sodesfé l bujën abitatif primer permanënt dla persones che à i recuisic per l’asseniazion dla sperses dl frabiché abitatif alesirà aldò dl articul 82, coma 5, dla lege provinziela di 17 de dezëmber 1998, n. 13, y mudazions suzessives. I cuatieres, l’autogarages y la lueges per i auti che avanza possa unì vendui, sun la basa dla graduatories dl Chemun, nce a persones che ocupea l cuatier per si bujën abitatif primer permanënt y che curespuend ai recuisic nunziei tl articul 39. Per la somes di priejes de venduda iel da usservé l coma 3. Tl cajo de fit muessa la persones avëi l dërt de ocupé l cuatier aldò dla despusizions dl articul 39 y l vën aplicà l coma 2.

(2) L priesc de fit per cuatieres ne daussa nia vester plu aut dl priesc de fit provinziel nunzià tl articul 7 dla lege provinziela di 17 de dezëmber 1998, n. 13, y mudazions suzessives. L lim mascim dl priesc de fit per autogarages y lueges per i auti vën dat dant tl regulamënt nunzià tl coma 6.

(3) I priejes mascims lascei pro per la prima venduda y la revenduda de cuatieres, autogarages y lueges per i auti vën determinei dal regulamënt nunzià tl coma 6, tenian cont dl valor dl grunt, dl valor njuntà de planificazion da tré ju aldò dl articul 19, coma 3, y dla listes di priejes dla Provinzia autonoma de Bulsan per la garejedes de apalt di lëures publics.

(4) L’acurdanza nunzieda pra l coma 1 vëija danora, a bën dl Chemun la costituzion de garanzies y peneles per garantì l’atuazion cureta dl’acurdanza. L’acurdanza possa preudëi nce l fit cun venduda suzessiva eventuela. Cun chësta acurdanza vën l Chemun autorisà a anuté tl liber fundier, a spëises dl soget nteressà, i liams nunziei ti articuli 39 y 40. Cun la stipulazion dl’acurdanza vën l valor njuntà de planificazion, mé per i fins dl articul 19, coma 2, ratà scudì.

(5) L liam nunzià te chësc articul dura per 20 ani y pëia via dal’anutazion tl liber fundier. Per i fins dl liam nunzià te chësc articul vëniel anutà tl liber fundier la ublianza de vënder o fité i cuatieres, l’autogarages y la lueges per i auti tl respet dla despusizions de chësc articul cun l nulla osta dl Ambolt/dl’Ambolta esclujivamënter a persones che à i recuisic nunziei pra l coma 1; chësta ublianza vën aplicheda nce sce la prima venduda da pert dl soget nteressà vën permò fata do la destumeda dl liam di 20 ani. L nulla osta ie scrit dant per la venduda, l fit, l fit cun venduda suzessiva eventuela da pert dl soget nteressà nunzià tl coma 1, coche nce, ntan la dureda dl liam, per uni venduda dadedò, zescion dla metà nia spartida dla proprietà y l fit da pert di patrons. L vën lascià pro la venduda suzessiva y l fit da pert di patrons sce i alienanc/la alienantes o i/la fitadëures, ndependentmënter dala cunzescion dl alesiramënt per l frabiché, toma ite te n cajo preudù per i benefizienc/la benefizientes dl alesiramënt per l frabiché provinziel tl articul 63, coma 1, pustoms a), b), c), d), e) y g), dla lege provinziela di 17 de dezëmber 1998, n. 13, y mudazions suzessives. L nulla osta vën damandà dal soget nteressà o dal patron/dala patrona y l vën dat, sce l ie i recuisic udui danora da chësc coma, respetivamënter, dla persona alienanta o dla persona che fita via l cuatier y dla persona che compra l cuatier o respetivamënter dl fitadin/dla fitadina, y sce l priesc dl cuatier o l priesc de fit curespuend a cie che ie preudù da chësc articul y dal regulamënt nunzià pra l coma 6. Tl cajo che la mesa pert dla proprietà nia spartida vën venduda mo n iede y zeduda, mussa l cumpradëur/la cumpradëura avëi i medemi recuisic che l venditëur/la venditëura ova tl mumënt dla compra. Per la compra tl cheder dla venduda sfurzeda y per la suzescion tl cajo de mort dl patron/dla patrona ne muessa l agiudicater/l’agiudicatera y l suzessëur/la suzessëura nia avëi i recuisic nunziei pra l coma 1 y l ne ie nia scrit dant l nulla osta preudù da chësc coma. L agiudicater/L’agiudicatera y l suzessëur/la suzessëura possa ocupé ëi nstësc/ëiles nstësses l cuatier, l’autogarage o la luegia auti sce i/les à la medema cundizions che l zedënt/la zedënta ova abù tl mumënt dla compra; oradechël, a una cun la despusizion nunzieda dessëura, possi/posseles fité via o vënder l cuatier cun l nulla osta scrit dant a persones che n à l dërt. L suzessëur/La suzessëura, che tl mumënt dla mort cunvivova cun l patron/la patrona, possa persunalmënter ocupé l cuatier, l’autogarage y la luegia per i auti nce sce l/la ne à nia i recuisic che l predezedëur/la predezedëura de dërt ova tl mumënt dla compra.

(6) La Jonta provinziela, do avëi audì l Cunsëi di Chemuns, delibrea n regulamënt che cuntën mo d’autra normes ala menuda per l’atuazion de chësc articul. La dà nce dant i cuntenuc y la tlausules che muessa vester cuntenides tl’acurdanza nunzieda tl coma 1.

(7) La despusizions de chësc articul ie despusizions de dërt publich. I ac cuntreres ala despusizions de chësc articul ie nui. 103)

(1) Per adaté la frabiches ejistëntes n la data di 22 de lugio 1992, nce tl cajo de demolizion y recostruzion de chëstes, ala despusizions nunziedes tl program de mubiltà y d’azessibltà dl Chemun o, sce l ne ie degun program, ala despusizions dl regulamënt nunzià tl articul 21, coma 1, possel unì realisà sot a tiera dla sperses de purtenienza o ti locai dl partimënt a fonz dla frabiches nstësses lueges da parché che vën destinedes a purtenienza dla uniteies imubilieres singules, nce n desvieda dai strumënc urbanistics y di regulamënc de frabica n forza. L’autorisazion curespundënta vën data cun la prescrizion de prejenté, adum cun la senialazion zertificheda per l’agibltà nunzieda tl articul 82, n at unilaterel de ublianza cun chël che l Ambolt/l’Ambolta vën autorisà/autoriseda a fé scrì tl liber fundier l liam de purtenienza ala unità imubiliera, a spëises dl damandant/dla damandanta. Per i fins de chësta lege vëniel cunscidrà sot a tiera nce la lueges dai auti sun grunc n pendënza, canche mé la pert d’azes ie sëura tiera. Per i fins dl adatamënt ala despusizions nunziedes tl program de mubiltà y d’azzessibltà dl Chemun o, sce l ne ie degun program, ala despusizions dl regulamënt nunzià tl articul 21, coma 1, possel unì realisà sun la sperses de purtenienza dla frabiches singules y di cundominiums ejistënc, nce n desvieda dai strumënc urbanistics y di regulamënc dl frabiché n forza, lueges da parché rodes, sibe sot a tiera che sëura tiera cun tëc adatei, da destiné a purtenienza dla imubilies curespundëntes. L resta te uni cajo mpe i liams preudui dala leges tl ciamp dla cuntreda y dl ambient. 104) 105)

(2) La realisazion de lueges da parché aldò dl coma 4 dl articul 9 dla lege di 24 de merz 1989, n. 122, vën lasceda pro sce preudù tl program de mubiltà y d’azessibltà nunzià tl pustom f) dl coma 5 dl articul 51.  106)

(1) La Provinzia y i Chemuns definësc y atuea i obietifs y la politiches dla defendura dla cuntreda, dla limitazion dl cunsum dl fonz y dl guviern dl teritore tres i strumënc de planificazion.

(2) Aldò de chësta lege ie chisc i strumënc de planificazion:

1. l plan strategich provinziel (PSP);
   
2. la linies diretives per la cuntreda (LDC/LGP);
   
3. l plan de cuntreda (PC/PP);
   
4. i plans de setor (PdS);
   
5. l plan dla zones de pericul (PRP);
   
6. l program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda (PSCTC/PSCTP);
   
7. l plan cumenel per l teritore y la cuntreda (PCLC/PCPT);
   
8. i plans de atuazion (PdA).
   

(3) L’elaburazion di strumënc de planificazion vën fata tl respet di prinzips de partezipazion, cunzentrazion y coordinamënt di pruzedimënc coche nce de culaburazion leala dl’aministrazions nteressedes.

(4) Sce n strumënt de planificazion vëij danora o muda liams de cuntreda coche i ie nunziei tl articul 1, liams n cont dla pruibizion de frabiché sun imubilies singules o liams n previjion a na despuscion ti muessa chësc tla delibra d’adozion unì fat al savëi ai sogec patrons tla manieres nunziedes tl articul 14 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives. I sogec patrons possa prejenté usservazions tl tëmp de 30 dis do che i à giapà la comunicazion. Oradechël possi se damandé n sëuraluech, de chël che l resultat vën formalisà te n verbal che i partezipanc y la partezipantes muessa sotscrì.

(5) Per i strumënc sometui a valutazion ambientela strategica (VAS) aldò dl articul 6 dla lege provinziela di 13 d’utober 2017, n. 17, vën l raport ambientel preliminer nunzià tl articul 7 dla medema lege mandà tl mumënt dla vianvieda dl pruzedimënt de planificazion. L raport ambientel y la sintesa nia tecnica vën adotei adum cun la pruposta dl plan o program; la cunsultazions y l tò ite i Chemuns ujins nunziei tl articul 11, coma 3, dla lege provinziela inant nunzieda vën a se l dé tl medemo tëmp dla cunsultazions sun l plan o program adotà aldò de chësta lege.

(1) Dala data de adozion de ce strumënt de planificazion che mei o de mudazion de chësc nchin ala data dla jita n forza curespundënta ie uni autorisazion per ntervënc che ie n cuntrast cun la detreminazions adotedes suspenduda; la suspension ne daussa a uni moda nia duré plu de doi ani.

(1) L plan strategich provinziel (PSP), da apurvé cun lege provinziela, ie l strumënt de planificazion cun chël che la Provinzia determinea, n coerënza cun la strategies europeiches y naziuneles, i obietifs per seguré l svilup y la coesion teritoriela, per garantì l renuvamënt, la cualificazion y la valorisazion dla ressorses dla cuntreda, teritorieles, ambienteles, sozieles, cultureles, economiches, agricules y foresteles, per mëter a despusizion cuatieres che n à l muet de paië y per fé avané la cumpetitività dl sistem teritoriel de nosta provinzia. L PSP stabilësc la linies y la diretives dla planificazion de setor per seguré la realisazion di fins nunziei tl articul 2.

(2) I elemënc costitutifs dl plan strategich provinziel ie:

1. la relazion tlarienta dla situazion de fat;
   
2. la definizion di prinzips de basa per l svilup coordinà a livel soziel, economich y culturel dla populazion tl teritore dla provinzia y la definizion di prinzips per seguré na linia coordineda dla planificazion a livel cumenel; c)
   
3. la definizion di obietifs y di strumënc per l’atuazion dl plan y la lista di ciamps y setors per chëi che l ie preudù plans de setor.
   

(1) L proiet dl plan strategich adotà dala Jonta provinziela vën publicà tla Rë zivica dla Provinzia pra l’aministrazion provinziela y tla sëntes di Chemuns.

(2) La data de publicazion vën fata al savëi tres avis tl Buletin Ufiziel dla Region y tla Rë zivica dla Provinzia autonoma de Bulsan. L proiet dl plan vën publicà per almanco 30 dis. Tl tëmp de 90 dis dala data de publicazion possa i ënc, la lies y l’assoziazions che à nteres prejenté ai Chemuns o ala Jonta provinziela usservazions y prupostes per miuré l plan.

(3) Tl tëmp d’esclujion de 120 dis dala data de publicazion porta i Chemuns a esprescion si arat mutivà sun l proiet dl plan, tenian cont dla usservazions y prupostes giapedes.

(4) Tl medemo tëmp che l vën fat la publicazion aldò dl coma 1, vën l proiet dl plan mandà al Ministere dla Infrastrutures y di Trasporc, acioche chësc posse fé, tl tëmp d’esclujion de 120 dis, si usservazions aldò dl articul 21 dl decret dl Presidënt dla Republica di 22 de merz 1974, n. 381.

(5) La Jonta provinziela, do avëi audì la Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda, apurvea l plan, tenian cont dla usservazions, dla prupostes y di arac nunziei tl coma 3. L plan apurvà y l dessëni de lege curespundënt vën mandei al Cunsëi provinziel.

(6) Diesc ani do la jita n forza dl plan strategich, ti somët la Jonta provinziela, do avëi audì i organs de cunsultazion cumpetënc tl ciamp, al Cunsëi provinziel la delibra de cunfermzion dl plan o, sce la à la ntenzion de l adaté a bujëns nueves, vala inant de chësc viers aldò dla despusizions de chësc articul.

(7) Al plu tert 20 ani do la jita n forza dl plan strategich iel da dejëujer n pruzedimënt de planificazion y apurvazion nuef aldò dla despusizions de chësc articul.

(1) La Provinzia segurea che dut l teritore vënie nfruscià, stravardà, planificà y gestì coche l toca aldò di valores de cuntreda defrënc di cuntesć respetifs da chëi che l ie metù adum.

(2) Cun la planificazion dla cuntreda:

1. vëniel fat n relevamënt dl teritore tres l'analisa de si carateristiches de cuntreda, dates dant dala natura, dala storia y da si interrelazions;
   
2. analisà la dinamiches de trasfurmazion dl teritore per la individuazion di fatores de risia y di elemënc zic dla cuntreda, y fat la cumparazion cun i autri ac de prugramazion, de planificazion y de defendura dl fonz;
   
3. vëniel delimità, n cunscidrazion dla carateristiches morfologiches dl teritore, cër raions dla cuntreda, dat ora per uni raion prescrizions spezifiches de nuzeda y de gestion y determinà obietifs de cualità adatei;
   
4. vëniel fat l relevamënt de sperses danejedes y ruinedes y determinà i ntervënc de recupereda y recualificazion coche nce d’autri ntervënc de valorisazion ecologica y de cuntreda aldò de n svilup sustenibl.
   

(3) La planificazion dla cuntreda ie sëuraurdineda ai autri strumënc de planificazion y vën a se l dé tres:

1. la linies diretives per la cuntreda;
   
2. l plan de cuntreda.
   

(1) La linies diretives per la cuntreda (LDC) dà dant, sun la basa de n’analisa dla situazion de fat, i obietifs de svilup a livel provinziel y la mesures per si realisazion cun n uedl sun la defendura, la valorisazion y l svilup dla natura y dla cuntreda n referimënt ai cuntesć de cuntreda defrënc tl teritore provinziel.

(2) La linies diretives per la cuntreda determinea la prescrizions lientes y i cuntenuc minims di plans de cuntreda.

(3) Per l’apurvazion dla linies diretives per la cuntreda vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 50.

(1) L plan de cuntreda (PC) reverda l teritore cumenel o raions che va sëura i chemuns ora. I cuntenuc dl plan ie:

1. La individuazion y reprejentazion dla imubilies y di raions sometudes a defendura de cuntreda aldò di articuli 11 y 12;
   
2. la delimitazion y reprejentazion di raions naturei y agricui nunziei tl articul 13, n cunscidrazion di bujëns dla nuzeda agrera y forestela;
   
3. la definizion de prescrizions spezifiches de defendura y de nuzeda per la imubilies y i raions nunziei pra l pustom a);
   
4. la individuazion dla mesures che ie assolutamënter de bujën per l drë nluegiamënt, tl cuntest dla cuntreda, di ntervënc de trasfurmazion dl teritore;
   
5. la individuazion di raions sometui a defendura aldò di articuli 12 y 13, te chëi che la realisazion de ntervënc possa unì dejëuta, do che l ie unì azertà, tl cuntest dl pruzedimënt reguler dla relasceda dl’autorisazion de frabiché, la cunformità de chisc ntervënc cun la prescrizions di strumënc de planificazion dla cuntreda;
   
6. la individuazion di raions scialdi ruinei y danejei te chëi che la realisazion di ntervënc de recupereda y de recualificazion ne se damanda nia l’autorisazion de cuntreda nunziei ti articuli 65 y suzessives.
   

(1) Per l’apurvazion dl plan de cuntreda vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 53, stlujan ora i comes 1 y 4.

(2) L pruzedimënt d’apurvazion dl plan de cuntreda o dla varianta curespundënta vën nvià via dal diretëur/dla diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore. L pruzedimënt d’apurvazion dla varianta dl plan de cuntreda possa unì nvià via nce sun scumenciadiva dla Jonta cumenela.

(3) Per la individuazion y la regulamentazion di ensembli nunziei tl articul 11, coma 1, pustom b), vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 60. L’apurvazion dla varianta ti spieta a uni moda for al Cunsëi cumenel. 107)

(4) Sce l Chemun ne adotea nia l plan de cuntreda tl tëmp preudù dal articul 53, coma 7, ie l plan ratà adotà a chiet.

(5) Sce l Chemun azetea l arat nunzià tl articul 53, coma 6, zënza resserves o sce l ne se pronunzieia nia tl tëmp preudù, vën l plan adotà definitivamënter dal assessëur provinziel cumpetënt/dal’assessëura provinziela cumpetënta.

(6) La Provinzia possa stlù ju cun l Chemun n’acurdanza de planificazion che regulea la manieres de elaburazion, adozion y apurvazion cunjonta di cuntenuc dl plan de cuntreda ti strumënc de planificazion cumenela. Tl’acurdanza iel stabilì la data nchin chëla che l’elaburazion dl proiet dl plan de cuntreda muessa vester stluta ju. L’acurdanza dà nce dant la cundizions, la manieres y i tëmps per la revijion dla prescrizions de relevanza per la cuntreda cuntenides ti strumënc de planificazion cumenela.

(7) Per la trasfurmazion dla destinazion de nuzeda de bosch, vërt alpin y pastura, vërt agricul, pra y pastura da lëns te n’autra dla destinazions nunziedes, vën la funzions dla Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda dejëutes da na cumiscion metuda adum da n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore, da n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp di bosc y da n reprejentant/na reprejentanta dl Chemun nteressà. Sun dumanda di sogec patrons di raions vëniel fat n sëuraluech. Sce l ie de bujën possa la cumiscion smendrida fé n sëuraluech pra chël che l ie nvià i sogec patrons di grunc nteressei. Ai cumpunënc/Ala cumpunëntes dla cumiscion ne ti spietel degun paiamënt.  108)

(8) La cumenanzes raioneles, i ënc, la lies y assoziazions che à coche fin istituzionel la defendura dla natura, dla cuntreda y dl ambient possa te uni cajo prejenté prupostes mutivedes adecuates de variantes al plan de cuntreda. La repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore nvia via l pruzedimënt de varianta dl plan, sce la rata che la pruposta sibe mutiveda.

(1) Cun i plans de setor (PdS) vëniel realisà i obietifs, i prinzips y la linies diretives dl plan strategich provinziel; i possa revardé nce mé pertes limitedes dl teritore provinziel.

(2) I plans de setor preudui da d’autra leges provinzieles de setor muessa unì adatei al plan strategich provinziel.

(1) La pruposta dl plan de setor, delibreda dala Jonta provinziela y njunteda cun la documentazion curespundënta vën publicheda per 30 dis alalongia, tla Rë zivica dla Provinzia y tla sëntes di Chemuns. Ntan chësc tëmp possa chichemei prejenté si usservazions.

(2) Tl tëmp d’esclujion de 60 dis dala data de publicazion, porta i Chemuns teritorielmënter nteressei a esprescion si arat mutivà sun la pruposta dl plan, avan tenì cont dla usservazions y prupostes giapedes.

(3) La Jonta provinziela, do avëi audì i organs cunsultifs cumpetënc per la materia, delibrea sun la usservazions, la prupostes y i arac, y apurvea l plan fajan ora tan giut che l dëssa valëi.

(4) La delibra d’apurvazion dl plan vën publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region y va n forza n l di do si publicazion.

(5) Per mudazions eventueles al plan van inant aldò dla despusizions de chësc articul.

(1) I Chemuns, miec sce n valguni adum, lëura ora n program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda (PSCTC) sciche strumënt de prugramazion a tëmp lonch per l svilup cumenel dl teritore y dla cuntreda. L vel almanco 10 ani. Dan che l toma muessa l program unì inò laurà ora o cunfermà cun delibra dl Cunsëi cumenel. L ne vën nia lascià pro variantes per mé n valgun ponc.

(2) I Chemuns elaburea l program de svilup cumenel te n pruzedimënt publich che garantësc la partezipazion di zitadins y dla zitadines, dl’assoziazions y dla grupes de nteres.

(3) La prescrizions, i prinzips y i obietifs cuntenii tl program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda ie lienc per l plan cumenel per l teritore y la cuntreda.

(4) L program de svilup cumenl vën laurà ora tenian cont di obietifs de svilup di Chemuns che va a sëida, che ie ndividuei tl pruzedimënt de valutazion ambientela strategica.

(5) L program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda cuntën almanco chësc:  109)

1. i obietifs de svilup teritoriel y sozio-economics per la sodesfazion dl bujën abitatif, per l dejëujamënt dl’ativiteies economiches, sozieles, cultureles, sportives y recriatives, avan tenì cont dla infrastrutures essenzieles sciche i servijes publics, la lercs publiches, i mesuns de trasport, l refurnimënt d’ega, energia y la rëies la telecomunicazions;
   
2. l bujën atuel y l stat efetif d’azessibltà y de puscibltà de nuzeda di servijes publics, di raions y servijes de nteres publich y generel ejistënc, di servijes de ujinanza y dla lueges de lëur, coche nce de cie che ie de bujën per l svilup economich y agricul dl teritore;
   
3. la cumpededa dla frabiches uetes y di raions urbanisei dejudiei, nia nuzei o arbandunei ejistënc y la determinazion di obietifs y di tiermui per canche i vën inò nuzei;
   
4. la cumpededa di ensembli;
   
5. la individuazion y delimitazion dl raion de nridlamënt aldò dl articul 17, coma 3, avan tenì cont dl plan de cuntreda;
   
6. n program de mubiltà y d’azessibltà che debe dant la strategies, i obietifs, la mesures y l plan de tëmp per la limitazion dl trafich motorisà, l sustenimënt dla mubiltà a pe o cun la roda y l sustenimënt di percursc curc tres nuzedes mescededes;
   
7. n program per l svilup dl turism che, n cunformità al program provinziel per l svilup dl turism apurvà dala Jonta provinziela, cuntën i codesc per la strategies de svilup dl turism; 110)
   
8. na lista dla sortes de cultura di grunc agricui coche scrites ite tl sistem de nfurmazion agricul forestel (SNAF), nunzià tl decret dl Presidënt dla Provinzia di 9 de merz 2007, n. 22; l’aministrazions di Chemuns sun l teritore de chëi che l vën zidlà ua muessa audì i esperc y la espertes dl setor n cont dla cualità dla vinies che ie presëntes sun l teritore cumenel;  111)
   
9. l tëmp de validità y n plan de tëmp per l’atuazion dl plan.
   

(5/bis) La Provinzia finanzieia la culaburazion danter i chemuns per lauré ora l program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda dajan cuntribuc. L amudlé y i criteres per la cunzescion di cuntribuc vën stabilii tl’acurdanza sun la finanza locala nunzieda tl articul 2 dla lege provinziela di 14 de fauré 1992, n. 6, y mudazions suzessives. Chësta acurdanza regulea nce la cundizions de basa cun chëles che l possa unì dat n cuntribut ai Chemuns pilot o ai Chemuns che à scumencià, dan la determinazion di criteres per la cunzescion di cuntribuc, a lauré ora l program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda.  112)

(1) L Chmeun lëura ora l plan cumenel per l teritore y la cuntreda (PCTC) per dut l raion cumenel. L plan cumenel dà dant la nuzedes defrëntes dl raion aldò dla despusizions di strumënc de planificazion sëuracumenei y l program de svilup cumenel. Tl plan cumenel vëniel reprejentà duta la prescrizions de mpurtanza per l teritore y la cuntreda, nce chëles da d’autri strumënc.

(2) L plan cumenel à fazion a tëmp nia determinà. Sce situazions nueves se damanda na mudazion dla mpustazion generela y dla carateristiches essenzieles dl plan se cruzia l Chemun de l elaburé da nuef.

(3) Tl plan cumenel:

1. individuea l Chemun i raions y la rëies che ie de bujën per la opres essenzieles de urbanisazion aldò dl articul 18 y l n regulea la nuzeda;
   
2. determinea l Chemun la delimitazion y la destinazion dla zones urbanistiches singules dajan ora la prescrizions de frabica y nuzeda respetives per na regulamentazion cumplessiva y unitera o n referimënt a raions teritoriei spezifics; per sustenì la recualificazion dl patrimone de frabica y urnbanistich de cërta zones singules possel unì scrit dant destanzes mëndres danter la frabiches che la destanza minima de 10 metri danter mures cun vieresc y mures de frabiches che sta dant, a cundizion che chësta mëndra destanzes sibe a uni moda adatedes a seguré n orden urbanistich y de cuntreda balanzà n raport ala sortes di ntervënc lascei pro, avan tenì cont dla carateristiches spezifiches di luesc y dl pusiziunamënt dla imublies bele ejistëntes. L resta a uni moda mpe l respet dla normes dl codesc zevil y di liams de nteres culturel y de cuntreda;
   
3. individuea l Chemun la lercs daviertes y i raions de vërt publich;
   
4. stabilësc l Chemun la pertes dl teritore cumenel eventueles per chëles che l’autorisazion per ntervënc de frabica nueva ie sometuda al’apurvazion dla planificazion atuativa.
   

(4) I elemënc da chëi che l plan ie metù adum ie:

1. la relazion ilustrativa articuleda aldò di cuntenuc dl plan, cun leprò nce la individuazion di ntervënc de valorisazion dla cuntreda ratei de bujën;
   
2. l plan de zonisazion urbanistica y de cuntreda tla scala 1:5.000 y 1:10.000;
   
3. la descrizion dla cunvenzions n forza danter privac o ënc y l Chemun;
   
4. l plan dla infrastrutures tecniches;
   
5. la chertes dl cataster di raions nteressei da liams aldò dl articul 41, coma 4;
   
6. la normes tecniches de atuazion dl plan, che cuntën la i regulamënc de frabica y de nuzeda; la regulamentazion dla lueges da parché va a una cun l program de mubiltà y d’azessibltà; 113)
   
7. l program per la realisazion dl plan de tëmp per l’atuazion dla mesures preududes dal plan.
   

(5) Per la previjion de sëurasperses destinedes al’eserzitazion dl cumerz ala menuda ti raions produtifs aldò dl articul 53, coma 11, iel oradechël de bujën de chësta njontes:

1. relazion ilustrativa revardënta la cunformità y la cumpatibltà dla pruposta cun la previjions di strumënc urbanistics cumenei y cun i criteres nunziei tl articul 53, coma 12; chësta relazion muessa cuntenì na descrizion dl stat de fat y de proiet che va a una cun la reprejentazions grafiches prejentedes;
   
2. plans dl stat de fat tla scala 1:100 di partimënc defrënc, cun la indicazion prezisa dla destinazions de nuzeda atueles y de chëles prugramedes y la sëurasperses dates sëura te metri cuadrac cun i calculi analitics curespundënc y la indicazion grafica eventuela dla sëuraspersa de venduda, dla sëuraspersa cumerziela y dla sëuraspersa dl fonz brutto, sotscrites da n prufesciunist abilità/na prufesciunista abiliteda y dal damandant/dala damandanta;
   
3. relazion spezifica sun la manieres preududes per ciarië y desćiarië dla marcanzia (orares, dis, refurnidëures, lueges per ciarië y desćiarië dla marcanzies);
   
4. valutazion dla fazion sun l’ocupazion al netto;
   
5. stude dla fazion sun la rë cumerziela ejistënta y sun l cuntest soziel;
   
6. stude dla fazion sun l ambient dl raion, restan a uni moda mpe cie che ie preudù dala legislazion n forza tla materia de valutazion de fazion sun l ambient;
   
7. descrizion dla carateristiches dl proiet;
   
8. indicazion de duta la nfurmazions che ie de bujën n cont dl nluegiamënt dl raion nteressà dal ntervënt;
   
9. indicazion di liams eventuei ciariei sun l raion nteressà dal proiet y dla mesures alesirëntes eventueles;
   
10. descrizion analitica dl sistem de viabiltà, de trasport y d’azes dl raion nteressà dal proiet, cun indicazion dla prupostes de proiet eventueles per i miuramënc che ie de bujën;
    
11. relazion spezifica sun la dotazion di standards (cun n plan dla lueges da parché tla scala 1:100 che muessa vester cunfermà y sotscrit da n prufesciunist abilità/na prufesciunista abiliteda y da chël che l muessa vester da udëi ora la sëuraspersa de venduda, la sëuraspersa de fonz brutto y l raion destinà ala lueges da parché);
    
12. valutazion dla fazions sun l tiejà cumerziel tradiziunel;
    
13. autozertificazion sun la despuniblità di locai cun documentazion njunteda che cunfermea cie che ie unì detlarà.
    

(1) La pruposta de program o de plan vën delibreda dal Cunsëi, do che l à audì la Cumiscion cumenela teritore y cuntreda.

(2) La pruposta delibreda, cun la documentazion curespundënta, vën publicheda per 30 dis alalongia sun la tofla de Chemun y tla Rë zivica dla Provinzia. Ntan chësc tëmp possa chichemei prejenté usservazions. L Chemun regulea mo d’autra mesures adatedes n plu per la nfurmazion y la partezipazion dla populazion.

(3) L tiermul nunzià tl coma 4 dl articul 41 scumëncia a pië via do la rezevuda dl avis, ma nia dan la publicazion nunzieda tl coma 2.

(4) I Chemuns spezifichei tl articul 22, coma 1, dl decret dl Presidënt dla Republica di 22 de merz 1974, n. 381, damanda oradechël l arat dl’autorità militera.

(5) Do che l tiermul nunzià tl coma 2 ie tumà, manda l Chemun debota la usservazions giapedes ala repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore.

(6) La Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda dà si arat tl tëmp de 30 dis do la rezevuda de duta la documentazion.

(7) Tl tëmp de 90 dis dala rezevuda dl arat dla Cumiscion delibrea l Cunsëi de Chemun definitivamënter la pruposta, tenian cont dl arat dla Cumiscion provinziela y dla usservazions unides ite. Tl cajo che la dezijion dl Chemun ne curespuende nia al arat dla Cumiscion provinziela muessa la delibra vester espressamënter mutiveda. L Chemun manda debota la delibra dl Cunsëi y la documentazion che ie de bujën ala repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore.  114)

(8) La Jonta provinziela apurvea l program o l plan tl tëmp de 30 dis dala rezevuda dla documentazion. La possa fé mudazions mutivedes che ie de bujën per seguré:

1. l respet dla despusizions dla normativa n forza, coche nce dla prescrizions dl plan strategich provinziel y di plans de setor;
   
2. la sistemazion raziunela y coordineda di servijes, dla opres y di mplanc de nteres statel, provinziel y raionel;
   
3. la cunformità ala prescrizions dl program de svilup cumenel y dla planificazion dla cuntreda. 115)
   

(9) Sce l ne vën nia dat dant esplizitamënter autramënter, cumporta l’apurvazion dl plan da pert dla Jonta provinziela l’aplicazion de dërt dl articul 47, coma 1, pustom e), a duc i raions da frabiché nueves.

(10) La delibra vën publicheda tla Rë Zivica dla Provinzia y tl Buletin Ufiziel dla Region y la va n forza n l di do chël de si publicazion tl Buletin Ufiziel.

(11) N desvieda da cie che ie dat dant dai comes da dant, se cruzia la Jonta provinziela, a una cun l Cunsëi di Chemuns y do avëi tëut ite l arat di Chemuns ntëurvia, dla individuazion y dla previjion tl plan cumenel per l teritore y la cuntreda dla sperses destinedes al eserzize dl cumerz ala menuda da mëter ite ti raions produtifs.

(12) Te chësc cajo muessa la variantes al plan cumenel per l teritore y la cuntreda, che individuea la sperses destinedes al eserzize dl cumerz ala menuda ti raions produtifs, preferì de ublianza: per prim dantaldut, i raions de recupereda o recualificazion urbanistica, per la presënza de strutures tralascedes o dejudiedes; segondo, raions ulache l ie d’autra ativiteies cumerzieles. Dan ejaminé i raions produtifs possa la Jonta provinziela fé la pruposta al Chemun o ai Chemuns nteressei dala fazions relatives de individué raions de recualificazion urbanistica cun l’ezezion di raions che à bele na destinazion produtiva. Te chësc cajo vën l pruzedimënt suspendù per 120 dis; te chësc tëmp muessa l Chemun deliberé l’apurvazion o la refudeda dla individuazion de n tel raion.

(13) La previjion dla sperses tl plan cumenel per l teritore y la cuntreda nunzieda tl coma 11 ie sometuda ala valutazion ambientela strategica (VAS) preventiva aldò dl articul 6 y suzessives dla lege provinziela di 13 d’utober 2017, n. 17.

(14) Tl cheder dl pruzedimënt nunzià tl articul 50 verifichea la Jonta provinziela tl particuler sce la individuazion eventuela garantësc la defendura dla sanità, di lauranc, dl ambient, tlo nce ratà leprò nce l ambient urban, di bëns culturei, l guviern dl teritore y l mantenimënt y la recostruzion dl tiejà cumerziel tradiziunel coche nce la defendura dla viabiltà di zëntri storics. Te uni cajo muessel unì garantì l refurnimënt de ujinanza per la populazion locala acioche l posse unì mantenì na strutura stabila dla populazion per schivé fenomens de marginalisazion y despopulamënt, nce pervia dla spezifizità topografica da mont dl teritore provinziel y de si azessibltà. La Jonta provinziela determinea oradechël, a una cun l Cunsëi di Chemuns, l numer de lueges auto che ie de bujën n raport ala spersa de venduda.  116)

(1) Per la variantes al plan cumenel che reverda ntervënc tl raion de nridlamënt nunzià tl articul 17, coma 3, y che ne à deguna fazion sun i bëns de cuntreda de valor particuler nunziei tl articul 11, coma 1, pustoms a), c), d), e), f), g), h) y i), vëniel aplicà l pruzedimënt aldò dl articul 60. L’apurvazion dla varianta ti spieta a uni moda for al Cunsëi cumenel. Tl cajo che l mancia l arat dl espert/dla esperta aldò dl articul 4, coma 2, pustom e) vëniel, tla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda n relazion a variantes che à fazion sun i bëns de cuntreda, aplicà l pruzedimënt nunzià tl coma 2 che vën do. La repartizion provinziela cumpetënta se cruzia de mëter ite la variantes tl Plan cumenel per l teritore y la cuntreda. (PCTC). 117)

(2) Per la variantes al PCTC defrëntes da chëles preududes tl coma 1 vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 53, ma la delibra curespundënta ie de cumpetënza dla Jonta cumenela.

(3) La Jonta provinziela possa fé d’ufize la mudazions al PSCTC y al PCTC nunziedes tl articul 53, coma 8. Te chësc cajo vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 50.

(4)118)

(5) La cumedures che ie de bujën per l’armonisazion grafica danter l plan de cuntreda, l plan eventuel dl parch y i strumënc de planificazion cumenela vën cumandedes, nce d’ufize, dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, do che l ie unì audì l Chemun nteressà.

(6) L’autorisazion aldò dla lege provinziela di 19 de mei 2003, n. 7, y mudazions suzessives possa unì data unfat ciuna che sibe la destinazion urbanistica dla spersa che resultea dal plan urbanistich cumenel; ma la muessa cuntenì la prescrizions y la ublianzes de reprejtiné la sperses tl stat curespundënt ala destinazion urbanistica y de tò y jì duc i mplanc che ne curespuend nia a chësta destinazion urbanistica. Tl cajo de mudazion dla destinazion urbanistica ntan l tëmp de validità dl’autorisazion ie la prescrizions y la ublianzes da adaté de chësc viers. La prescrizions y la ublianzes ie oradechël nce da adaté, sce chësc ie de bujën sun la basa dl’apurvazion VFA (VIA) de d’autri proiec. L resta mpe la determinazions dl plan de cuntreda.  119)

(1) La Jonta provinziela apurvea la linies diretives per la redazion di plans dla zones de pericul (PRP). Cun regulamënt d’esecuzion vëniel determinà la normes n cont di ntervënc amiscibli y dla mesures, defrenziei aldò dl livel y dla sort de pericul relevà, per la prevenzion di periculi o danns gaujei da ntraunides natureles. Ulache l ie de utl pervia dla situazion orografica iel da privilejé la redazion di plans dla zones de pericul sëuracumenei.

(2) I Chemuns elaburea i plans dla zones de pericul tl respet dla linies diretives nunziedes tl tëmp de doi ani dala jita n forza de chësta lege.

(3) La Jonta provinziela possa slungë chësc tëmp, do che l ie unì prejentà na lista dla prioriteies da pert dl Cunsëi di Chemuns.

(4) Tl cajo che l ne vënie fat nia da pert dl Chemun, se cruzia la Jonta provinziela d’ufize aldò dl pruzedimënt nunzià tl articul 50. La spëises ti vën metudes n cont al Chemun.

(5) L'atuazion di obietifs y di prinzips nunziei tla diretiva 2012/18/UE dl Parlamënt y dl Cunsëi, di 4 de lugio 2012, sun l cuntrol di periculi de nzidënc relevanc liei a sustanzes ratedes periculëuses tres pruzedures adatedes de cunsultazion, vën garantida tla manieres nunziedes ti comes che vën do.

(6) Sce la Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda trata cuestions che reverda la risia dl raion ntëur l stabilimënt nunzià tl articul 2 dla diretiva 2012/18/UE, determinà dala cunferënza di servijes preududa dal articul 11 dla lege provinziela di 16 de juni 1992, n. 18, y mudazions suzessives, dàla si arat tenian cont dla prescrizions nunziedes tla relazion cuntlujiva dla cunferënza di servijes ziteda.

(7) Sce l ie udù danora la costruzion nueva o l ampliamënt de n stabilimënt coche nunzià tl articul 2 dla diretiva 2012/18/UE, o sce l nridlamënt nuef o l’opra proieteda ie nluegei tl raion de risia determinà dala cunferënza di servijes y l ne ie nia unì dat n arat aldò dl coma 6, tol l'autorità cumpetënta la dezijion tenian cont dla prescrizions cuntenides tla redazion cuntlujiva dla cunferënza di servijes.

(1) Per l'apurvazion di plans dla zones de pericul vëniel aplicà la pruzedura nunzieda tl articul 53. La funzions dla Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda vën dejëutes da na Cunferënza di servijes, pra chëla che l tol pert n reprejentant/na reprejentanta, respetivamënter, dla repartizione provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, dla repartizion provinziela cumpetënta per i bòsc, dl ufize provinziel cumpetënt tla materia de geologia y proes materieles y dl’agenzia provinziela cumpetënta per la prutezion zevila.  120)

(1/bis) Per l'apurvazion dla mudazions di plans dla zones de pericul vëniel aplicà la pruzedura nunzieda tl articul 53, ma l’apurvazion dla pruposta curespundënta ie de cumpetënza dla Jonta cumenela. La funzions dla Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda vën dejëutes dala Cunferënza di servijes nunzieda tl coma 1.  121)

(1/ter) La mudazions ai plans dla zones de pericul che se porta n cunseguenza dla realisazion de lëures de sistemazion atuei dal’Aministrazion provinziela o cumenela possa unì apurvedes diretamënter dala Jonta provinziela, do che l ie unì audì la Cunferënza di servijes nunziei tl coma 1. 122)

(2) La prescrizions dl plan dla zones de pericul vel sëura la prescrizions eventueles n cuntrast dl plan cumenel.

(3) Tl cajo de cunescënzes nueves o sce l se porta pro mudazions sustanzieles dla situazions de pericul per fazion dla realisazion de lëures de prutezion nueves o per d’autra ntraunides, vëniel mudà l plan dla zones de pericul.

(4) Sce l resultea che n ntervënt cuntrastea cun l plan dla zones de pericul ne dà l'autorità cumpetënta nia ora l’autorisazion o la fërma la pruzedura d’autorisazion y aspieta la mudazion dl proiet o la realisazion de lëures de prutezion o d’autri ntervënc che garantësc n livel de segurëza adatà.

(1) L plan d’atuazion (PdA) vën laurà ora per raions mescedei nueves da individué y per la sperses per chëles che chësta lege o l plan cumenel l vëija danora. I plans d’atuazion possa unì laurei ora nce per d’autra sperses. La repartizion provinziela cumpetënta se cruzia de evidenzië i plans de atuazion tl plan cumenel per l teritore y la cuntreda y/o tl plan de cuntreda. 123)

(2) Cun l plan d’atuazion vëniel garantì l’adurvanza y l njiniamënt efizient y de cualità dla lercs publiches y privates. L plan d’atuazion se stiza sun la partizion balanzeda, danter duc i sogec patrons dla imubilies nteressedes, di dërc de frabica y dla ublianza cunlieda limpea di sogec patrons y di/dla asseniateres, de assunzion dla cuota di cosć efetifs de elaburazion dl plan d’atuazion, de proietazion y realisazion dla opres de urbanisazion primera, de zescion dla sperses curespundëntes coche nce de na cuota di cosć dla opres de cunliamënt dl raion ai mplanc ejistënc dedora da chësc. Chësta cuota di cosć per i lëures de cunliamënt dl raion ai mplanc ejistënc dedora da chësc ne daussa nia superé l 3 percënt di cosć de costruzion nunzià tl articul 80, coma 1, n raport al volum de frabica lascià pro dal plan d’atuazion. La ublianza de paië la cuota di cosć vën a se l dé unfat sce l soget patron o asseniater frabica o no. Tla cuota de partezipazion ai cosć nunziei te chësc coma ie nce laite la chëuta de urbanisazion primera che ie da paië aldò dl regulamënt dl Chemun nteressà. Sce chësta cuota de partezipazion ai cosć ie, alincontra, plu bassa dla chëutra de urbanisazion primera che ie da paië per regulamënt, iel nce da paië la defrënzia. L plan d’atuazion disciplinea oradechël la recupereda proporziunela dl valor njuntà de planificazion nunzià tl articul 19. Ti raions mescedei, te chëi che l 80 percënt dl indesc de frabicabltà teritoriel stabilì resultea bele nuzà y almanco l mez dl volum de frabica ejistënt à la destinazion de nuzeda nunzieda tl articul 23, coma 1, pustom a), ie la ublianza di sogec patrons de paië i cosć de elaburazion dl plan d’atuazion limità n proporzion al valor njuntà crià dal plan d’atuazion per i loc da frabiché respetifs.  124)

(3) La partizion di dërc y di duvieres nunziei pra l coma 2 vën fata unfat ulache la imubilies singules nteressedes ie nluegedes, tenian cont dla sperses respetivamënter nuzedes.

(4) L plan de atuazion cuntën:

1. na reprejentazion tla scala nia mëndra de 1:500, cun almanco chisc cuntenuc:
   
   1. la delimitazion dl raion, l stat de fat, la nuzeda, la planivolumetria dla frabiches ejistëntes tl raion y de chëles tl raion ntëurvia;
      
   2. i dac d’autëza plu mpurtanc, la opres de urbanisazion primera y segondera, i cunliamënc ala opres ejistëntes dedora dl raion, i azesc, la planivolumetria y la destinazion de nuzeda dla frabiches preududes;
      
   3. la despusizions tipologiches, estetiches y de costruzion n cont dla frabiches, dla lercs publiches y dl alestimënt dla sperses vërdes;
      
   4. la reprejentazion dla sperses destinedes al frabiché alesirà y/o ai cuatieres cun priesc lià; 125)
      
2. la relazion ilustrativa dla mpustazion dl plan, cun indicazions detaliedes dla opres de urbanisazion primera y segondera che ie bele o che ie da realisé, sciche nce la indicazion de mascima dla spëisa n cont dla opres da realisé;
   
3. l stat tl cataster y tl liber fundier;
   
4. la normes de atuazion;
   
5. na schiza per la costituzion dla cumenanza y/o per la spartizion materiela di grunc;
   
6. n model tla scala nia mëndra de 1:500 o na visualisazion tridimensciunela.
   

(5) L plan de atuazion muessa respeté la destinazion dl raion y la spessënza de frabica stabilida tl plan cumenel. Ora che per prescrizions particuleres per raions singui possel desvië da l’autra prescrizions preududes per l raion tl plan cumenel.

(6) Cun l plan de atuazion possel unì stabilì la destanzes dla frabiches dedite tl raion, dala sëides dl raion y dala frabiches dedora dal raion. Chësta destanzes possa nce vester mëndres de chëles stabilides tl plan cumenel per l raion nteressà o per i raions che va a sëida, a cundizion che les sibe te uni cajo adatedes a seguré n balanz urbanistich y de cuntreda n relazion ala sortes di ntervënc lascei pro, tenian cont dl carater spezifich dla lueges y dla despusizion dla imubilies bele ejistëntes. L resta a uni maniera mpe l respet dla normes dl codesc zevil y di liams de nteres culturel y dla cuntreda.

(7) Sce l vën cun l plan de atuazion stabilì destanzes mëndres dala frabiches dedora dal raion de chëles stabilides tl plan cumenel per i raions che va a sëida, messerà tla pruposta dl plan de atuazion nunzià tl articul 60, coma 1, la frabiches dedora dal raion unì evidenziedes graficamënter.

(8) Pra l’apurvazion dl plan de atuazion possa l Chemun preudëi che nce i ntervënc de costruzion nueva y de restruturazion urbanistica posse unì realisei tres senialazion zertificheda de scumenciamënt d’atività (SZSA/SCIA), a cundizion che l plan cuntënie despusizions prezises n cont dla planivolumetria, dla carateristiches, dl’estetica y dla costruzion.

(9) La ncëria per la redazion de n plan d’atuazion nuef per raions mescedei cun na spersa de plu de 5.000 m2 o per raions produtifs cun na spersa de plu de 10.000 m² vën assenieda tres cuncors. Per i raions produtifs destinei al nridlamënt de na sëula mpreja ne iel nia de bujën fé n cuncors. 126)

(10) Restan mpe la despusizion nunzieda pra l coma 9, possa l ënt cumpetënt per l’apurvazion se nuzé dl plan d’atuazion laurà ora y prejentà da sogec privac.  127)

(1) Per arjonjer i obietifs nunziei tl articul 26 muessa i Chemuns lauré ora, per i zëntri storics, plans de atuazion denuminei plans de recupereda.

(2) L plan de recupereda possa mudé l orden ejistënt di loc de frabica, dla infrastrutures y dla destinazions de nuzeda. 128)

(3) L plan de recupereda possa oradechël preudëi la demolizion de frabiches ejistëntes che ne ie nia plu cumpatibles cun i obietifs dla planificazion cumenela.

(4) Per la imubilies sometudes a liam storich y artistich ie la mesures de recupereda definedes a una cun la repartizion provinziela cumpetënta tla materia de defendura storich-artistica. I plans de recupereda per i zëntri storics ie definei do che l ie unì tëut ite l arat dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de defendura storich-artistica.

(5) Per variazions dl plan de recupereda, che ne reverda nia frabiches sot a defendura di bëns culturei, ne iel nia de bujën dl arat dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de defendura storich-artistica.

(6) Al plan de recupereda vëniel aplicà, tan inant che les ie cumpatibles, la normes preududes per l plan de atuazion.

(1) Per i raions de recualificazion urbanistica nunziei tl articul 30 muessel unì njenià, tl nteres publich de miuré la cualità dl ambient y dl tiejà urbanistich, n plan de atuazion denuminà plan de recualificazion urbanistica (PRU). I ntervënc de recualificazion urbanistica possa miré a miuré la razionalisazion y la valorisazion dl patrimone de frabica ejistënt, dla lercs publiches y dla sperses vërdes y a sustenì y alesiré la regenerazion di raions bele urbanisei cun chisc fins:

1. sustenì la readurvanza di raions bele urbanisei y fé a na moda che si trasfurmazion sibe atrativa;
   
2. sustenì l nspessamënt di raions urbans;
   
3. mantenì y aumenté la trajënza di ridli, sustenian la pluralità dla funzions respetives;
   
4. recualifiché i cunliamënc cun l cuntest urban.
   

(2) L’atuazion di ntervënc preudui tl plan de recualificazion urbanistica possa unì reguleda da acurdanzes urbanistiches aldò dl articul 20.

(3) Al plan de recualificazion urbanistica vëniel aplicà, tan inant che les ie cumpatibles, la norme preududes per l plan de atuazion y l plan de recupereda.

(1) La pruposta dl plan de atuazion vën adotà dala Jonta cumenela, do avëi audì la Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda.

(2) La pruposta dl plan adoteda, njunteda cun la documentazion curespundënta, vën publicheda per 30 dis alalongia sun tofla de Chemun y tla Rë zivica dla Provinzia. Nchin a chësc tiermul possa i sogec nteressei prejenté al Chemun si usservazions sun la pruposta dl plan. I Chemuns vëij danora mo d’autra mesures n plu de nfurmazion y partezipazion dla populazion.

(3) L plan de atuazion vën apurvà dal Cunsëi cumenel. La delibra de apurvazion muessa mutivé l’adozion dl plan n referimënt ala usservazions prejentedes. Ti Chemuns cun plu de 10.000 abitanc ie l’apurvazion dl plan de cumpetënza dla Jonta cumenela.

(4) N ucajion dl’apurvazion dl plan possel unì fat mudazions per i fins dl respet dla despusizions de lege y de regulamentazion dla materia, o mudazions de utl per miuré la planificazion dl nridlamënt, o mudazions dla sëides dl raion per les adaté ala situazion reéla. La repartizion provinziela cumpetënta se cruzia de evidenzië la mudazions ti strumënc de planificazion aministrei da d’ëila. 129)

(5) L Chemun publichea la delibra d’apurvazion cun la njonta dla documentazion tecnica curespundënta tla Rë zivica dla Provinzia. L plan de atuazion va n forza l di do chël de si publicazion.

(6) L plan de atuazion ne ie no sometù a valutazion ambientela strategica (VAS) no a verificazion de ublianza de valutazion ambientela strategica, sce l plan cumenel ie unì sometù a VAS y sce l mostra l nluegiamënt di ntervënc y dla opres de urbanisazion nueves, la spessënza de frabica relativa, la nuzedes lascedes pro y i cuntenuc de planivolumetria, dla carateristiches y dla sort de costruzion di ntervënc, coche nce la limitazions y la cundizions de sustenibltà ambientela dla trasfurmazions preududes.

(7) La mudazions al plan d’atuazion ie sometudes al medemo pruzedimënt preudù per si apurvazion. Nce ti Chemuns cun manco de 10.000 abitanc possa la Jonta cumenela apurvé la mudazions al plan d’atuazion, a cundizion che la Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda ebe dat si bënsté al plan nunzià dessëura cun duc a una. 130)

(8) Ai plans de atuazion de cumpetënza dla Provinzia vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 50.

(9) Per l’apurvazion o la mudazion di plans de atuazion revardënc la sperses natureles y agricules nunziedes tl articul 13 vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 53, ora che i comes 1 y 4; la pruposta de plan vën adoteda dala Jonta cumenela, do avëi audì la Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda. 131)

(1) La prescrizions dl plan cumenel per l teritore y la cuntreda y dla planificazion atuativa, che somët cërta sperses a liams tla previjion de na despuscion o, mé n relazion a raions mescedei, a limitazions n basa a chëles che sun chësta sperses ne possel nia unì frabicà, vel sciche detlarazion de utl publich.  132)

(2) La prescrizions pierd uni fazion y la sperses nteressedes giapa inò la destinazions da dant sce i ënc cumpetënc ne se à nia cruzià, tl tëmp de 10 ani dala data dl’apurvazion dl plan o dla mudazion spezifica de chësc, dl’acuisizion dla sperses nstësses o sce l Cunsëi cumenel ne à nia cunfermà cun mutivazion spezifica l mantenimënt dl utl publich.

(1) Per i fins de chësta lege ntënden per:

1. "ntervënc de manutenzion urdinera", i ntervënc de frabica che reverda i lëures de cumedura, renuvamënt y sostituzion dla sëurasperses dla frabiches y chëles che ie de bujën per ntegré o mantenì la efizienza di mplanc tecnics ejistënc;
   
2. "ntervënc de manutenzion straurdinera ", la opres y la mudazions che ie de bujën per renuvé y baraté ora pertes nce strutureles dla frabiches, coche nce per realisé y ntegré i servijes igienich-saniteres y tecnics, for a cundizions che l ne vënie nia mudà l volum de frabica cumplessif dla frabiches y che l ne vënie fat mudazions dla destinazions de nuzeda. Tl cheder di ntervënc de manutenzion straurdinera iel nce lascià pro l fraziunamënt o l ncorpuramënt dla uniteies imubilieres cun esecuzion de opres, nce sce i cumporta la mudazion dla sëurasperses dla uniteies imubilieres singules y dla cëria urbanistica, sce l ne vën nia mudà l volum cumplessif dla frabiches y sce l vën mantenì la destinazion de nuzeda uriginela;
   
3. "ntervënc de dertureda y de ressanamënt cunservatif", i ntervënc de frabica che mira a cunservé l frabicat y a seguré la funzionalità tres na lingia de lëures sistematics che, tl respet di elemënc tipologics, furmei y struturei dl frabicat nstës, n lascia nce pro la mudazion dla destinazions de nuzeda, a cundizion che chëstes sibe cumpatibles cun la carateristiches nunzies y curespuende a chëla destinazions de nuzeda che ie preududes dala planificazion cumenela. Pra chisc ntervënc toca l cunsolidamënt, la represtinazion y l renuvamënt di elemënc costitutifs dla frabica, la njonta di elemënc de elemënc leprò y di mplanc damandei dai bujëns dla nuzeda, coche nce la eliminazion de elemënc che ne passenea nia pra l frabicat;
   
4. "ntervënc de restruturazion de frabica", i intervënc de trasfurmazion de frabicac tres na lingia de lëures sistematics che possa purté a n frabicat defin o n pert defrënt da chël da dant te si forma, sëuraspersa, dimenscion y sort. Pra chisc ntervënc vëniel nce ratà la represtinazion o la sostituzion de n valgun elemënc costitutifs dla frabica, si eliminazion, la mudazion y la njonta de elemënc y mplanc nueves. Tl cheder di ntervënc de restruturazion de frabica iel nce laite chëi de demolizion y recostruzion cun l medemo volum dl frabicat da dant, ora che sce l se trata mé de inuvazions che ie de bujën per l adatamënt ala normativa n cont di tremoc, coche nce de ntervënc mirei ala represtinazion de frabiches, o pertes de chëstes che ie n cajo tumedes nsëuralauter o unides zaredes ju, tres si recostruzion, a cundizion che l sibe puscibl n azerté la cunsistënza da dant. Sce l se trata de imubilies sometudes a liams de defendura storich-artistica, vel i ntervënc de demolizion y recostruzion y i ntervënc de represtinazion de frabiches tumedes nsëuralauter o zaredes ju mé coche ntervënc de restruturazion de frabica sce la forma dedoravia dla frabica vën mantenida;
   
5. "ntervënc de costruzion nueva", chëi de trasfurmazion de frabica y urbanistica dl teritore che ne toma nia tla categuries descrites pra i pustoms dan chësc. A uni maniera tochel tlo leprò:
   
   1. la costruzion de manufac de frabica sëura o sot a tiera o l ampliamënt dla frabiches presëntes dedora dala sustanza de frabica ejistënta; per i ntervënc sun la frabiches de purtenianza restel mpe cie che ie preudù pra l numer 6);
      
   2. i ntervënc de urbanisazion primera y segondera realisei da sogec defrënc dal Chemun;
      
   3. la realiszion de infrastrutures y de mplanc, nce per servijes publics, che cumporta la trasfurmazion permanënta de fonz nia frabicà;
      
   4. la nstalazion de tores y pei per mplanc repititëures de radio-trasmscion per i servijes de telecomunicazion;
      
   5. la nstalazion de manufac lesieres, nce prefrabichei, y de strutures de ce sort che mei, sciche roulottes, camper, cëses mubiles, berches, che vën nuzei sciche abitazions, ambienc de lëur, o sciche deposic, magasins y cosses semientes, ora de chëi che mira a sodesfé bujëns mé temporeres o che ie pert de strutures rezetives alalergia per la sosta y la sojurnanza de turisć, autorisei danora dal pont de ududa urbanistich, de frabica y, sce preudù, de cuntreda;
      
   6. i ntervënc ala purtenienzes che la normes tecniches di strumënc urbanistics, n relazion ala zonisazion y al valor ambientel y de cuntreda dla sperses, cualifichea coche ntervënc de costruzion nueva, o che cumporta la realisazion de n volum sëura l 20 percënt, dl volum de frabica dl frabicat prinzipel;  133)
      
   7. la realisazion de deposic de marcanzia o de materiai, la realisazion de mplanc per ativiteies produtives alalergia, per chëles che l ie de bujën de lëures che à coche cunseguenza la trasfurmazion permanënta dl fonz nia frabicà;
      
6. "ntervënc de restruturazion urbanistica", chëi che n fej per baraté ora l tiejà urbanistich-costrutif cun n auter defrënt, tres na lingia de ntervënc de costruzion sistematics, nce cun la mudazion dl dessëni di loc, di nciasamënc y dla rë de stredes.
   

(1) I Chemuns individueia, tl cheder de si autonomia urganisativa, nce tres l dejëujamënt tla forma assozieda de servijes aldò dl articul 7 dla lege provinziela di 16 de nuvëmber 2017, n. 18, y dl articul 33 dla lege regiunela di 3 de mei 2018, n. 2, dal titul “Codesc di ënc locai dla Region autonoma Trentin-Südtirol” autonomamënter i sogec, la formes y la metodologies per l eserzize dla funzions che ti ie atribuides ti Tituli V y VI de chësta lege.

(2) I Chemuns, mët su, tl cheder de si autonomia urganisativa, l Servisc Front office per la pratiches de frabica y de cuntreda, sciche sëul pont d’azes che se cruzia de duc i raporc danter la persones privates, l’Aministrazion cumenela y, sce l ie de bujën, d’autra aministrazions che à da dì la sia n cont dl ntervënt oget de senialazion zertificheda de scumenciamënt dl’atività (SZSA/SCIA) o dla dumanda de autorisazion de cuntreda, de autorisazion de ntervënt sun bëns culturei, de autorisazion de frabiché o de autorisazion idrogeologica-forestela; Per mené chësc Servisc possa i Chemuns ënghe se mëter adum aldò dl articul 7 dla lege provinziela di 16 de nuvëmber 2017, n. 18, y dl articul 33 dla lege regiunela di 3 de mei 2018, n. 2, dal titul “Codesc di ënc locai dla Region autonoma Trentin-Südtirol”.

(3) L Servisc Front office se cruzia tl particuler:

1. de tò ite la SZSA/SCIA, la dumandes per pudëi dé ora l’autorisazion de cuntreda, l’autorisazion idrogeologica-forestela y l’autorisazion de frabiché, la comunicazions nunziedes tl articul 73, la senialazion zertificheda per l’agibltà nunzieda tl articul 82, y la documentazion curespundënta, o uni auter at de apurvazion, cochemei denuminà, che ie de bujën n basa a chësta lege, la documentazion relativa ai arac y ala autorisazions tl ciamp de defendura di bëns culturei sometui a scunanza storich-artistica coche nce duta la documentazion data ite dala mpreja de costruzion, dal damandant/dala damandanta y dal tecnich/dala tecnica n cont di elemënc struturei dla frabiches coche nce di inuemes dla persones da autorisé al azes ala pratica de frabica digitela;
   
2. de mëter n droa, ti ciamps nunziei pra l pustom a), i pruvedimënc n cont dl azes a documënc aministratifs, a bën de duc chëi n ëssa nteres aldò di articuli 24 y suzessives dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives;
   
3. de dé ju o mandé l’autorisazion de cuntreda, l’autorisazion idrogeologica-forestela, l’autorisazion de frabiché o l pruvedimënt sostitutif aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, coche nce la zertificazions che atestea la prescrizions normatives y i pruvedimënc a carater urbanistich, ambientel y de cuntreda, de frabica y de uni autra sort, che ie de relevanza per i ntervënc de trasfurmazion de frabica dl teritore, tlo leprò nce l zertificat de destinazion urbanistica nunzià tl articul 83;
   
4. de cunsië danora y de dé ora la zertificazion preventiva sun l’ejistënza y sun la cualità de liams nunziei tl articul 64.
   

(4) Per i fins dla SZSA/SCIA, dl’autorisazion de cuntreda y dl’autorisazion de frabiché, sciche nce per i ntervënc d’atività de frabiché liedia nunzieda tl articul 71, coma 1, tol l Chemun ite, tl cajo che chisc documënc ne fosse mo nia unic njuntei dal damandant/dala damandanta, nce tres l pruzedimënt nunzià tl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, uni detlarazion, arat, autorisazion, nulla osta y at d’apurvazion, cochemei denuminà, de cumpetënza de aministrazions publiches y de gestëures de servijes publics, che ie de bujën per la realisazion dl ntervënt de trasfurmazion dl teritore, tl cajo che l ne posse nia unì sostituì da n’autozertificazion o zertificazion aldò dla lege.

(5) Cun cuntrat de cumpartizion vëniel definì l tratamënt economich dl respunsabl/dla respunsabla dl Front office per la pratiches de frabica y de cuntreda. Coche respunsabl/respunsabla dl Front office per la pratiches de frabica y de cuntreda possel, te uni cajo, unì numinà mé chi che à cumpletà cun resultat postif l curs de cualificazion che ne dura nia manco de 38 ëura dat dant dal’Aministrazion provinziela y urganisà da chësta, diretamënter o tres ncëria a terzi. L Chemun numinea l respunsabl/la respunsabla dl Front office per la pratiches de frabca y de cuntreda, che muessa avëi i recuisic nunziei dessëura y che, coche respunsabl dl pruzedimënt, se cruzia dl tratamënt dla comunicazions, senialazions y istanzes de cumpetënza dl Front office, o deleghea d’autri/d’autra culaburadëures dl Front office de l fé. Sce l mancia personal cualificà aldò de chësc coma, possa l Chemun dé la ncëria a n tecnich/na tecnica che ne fej nia pert dl’Aministrazion de ti dé sustëni al respunsabl/ala respunsabla dl pruzedimënt. L possa, per chësc fin, nce nciarië cumëmbri singuli/cumëmbres singules dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda.  134)

(6) La Jonta provinziela dà dant, a una cun l Cunsëi di Chemuns, i cuntenuc y i modiei unifichei per la dumandes de autorisazion de cuntreda y de autorisazion de frabiché, per la senialazion zertificheda de scumenciamënt d’atività (SZSA/SCIA), per la comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA) y per la senialazion zertificheda per l’agibltà.  135)

(1) L patron/La patrona dla imubilia o chiche à l dërt de prejenté dumanda de autorisazion de cuntreda, de autorisazion idrogeologich-forestela, de autorisazion de frabiché, dla SZSA/SCIA o dla CSLC/CILA, possa damandé danora al Chemun na zertificazion sun la ejistënza y sun la cualità de duc i liams che nteressea la spersa che ie oget de ntervënt; chësta spersa muessa vester da individué tla documentazion njunteda ala dumanda. La zertificazion cuntën oradechël la indicazion dla normativa n cont dla cuntreda y dl’urbanistica n forza per chëla spersa y che ie de relevanza per i fins dl frabiché.

(2) L soget nunzià tl coma 1 possa oradechël damandé al Chemun de dé na cunsulënza danora sun l proiet che l uel prejenté, per verifiché sce la cundizions y i recuisic damandei dala lege o da ac aministratifs de cuntenut generel ie respetei y sce la documentazion che l uel njunté ie cumpleta.

(3) L Chemun se cruzia tl tëmp de 30 dis de fé la cunsulënza danora y de dé ora la zertificazion preventiva.

(4) La zertificazion preventiva à fazion de dërt nchin a na mudazion eventuela di liams.

(5)136)

(1) L'autorizsazion de cuntreda vel per l tëmp de fazion de dërt dl’autorisazion nunzieda tl articul 75. Sce l’autorisazion vën data ora cun referimënt a n ntervënt nia sometù a autorisazion, velela per n tëmp de 5 ani y canche chësc tëmp ie passà muessa l jì inant dl proiet unì autorisà da nuef.

(2) L’autorisazion possa unì sometuda ala usservanza de prescrizions particuleres o al’esecuzion de ntervënc sostitutifs o cumpensatifs.

(3) L’autorisazion possa oradechël unì sometuda al paiamënt de na cauzion tla mesura proporziuneda ala sort dl ntervënt autorisà y di ntervënc sostitutifs o cumpensatifs eventualmënter damandei, sciche nce al’entità dl dann che ti pudëssa unì fat ala cuntreda. La cauzion muessa unì paieda dan l scumenciamënt di lëures. Sce l ie preudù per i lëures da dejëujer na chëuta provinziela da paië aldò dla lege, possel, mpede la cauzion, unì tenì ite na pert dla chëuta curespundënta ala soma dla cauzion nstëssa. Tl cajo de trasgrescion vën la cauzion adurveda per l'esecuzion d'ufize di lëures scric dant, sce l soget respunsabl dla viulazion ne se à nia cruzià nchin tl tëmp dat dant. La cauzion vën deslieda tl tëmp de 30 dis da canche l ie unì dat la comunicazion dla cuntlujion dl ntervënt oget de autorisazion.

(1) L ne ie nia sometù a autorisazion de cuntreda i ntervënc y l’ativiteies che ne muda nia l stat dla lueges y l cialé ora dla frabiches, sciche nce i ntervënc y l’ativiteies cumpededes su tla njonta A de chësta lege. L resta mpe la prescrizions de nuzeda spezifiches dates dant cun referimënt ai bëns de cuntreda nunziei tl articul 11. La Jonta provinziela possa spezifiché i ntervënc y l’ativiteies nunziedes tla njonta A n cunformità cun l decret dl Presidënt dla Republica di 13 de fauré 2017, n, 31, y mudazions suzessives.

(2) L resta a uni moda mpe la ublianza de autorisazion aldò dla normes provinzieles tla materia di bòsc, defendura dl ambient y defendura di bëns culturei y per ntervënc y ativiteies che reverda sortes y habitac starvardei aldò dla lege provinziela di 12 de mei 2010, n. 6, y mudazions suzessives.

(3) Rëies de prutezion contra la tampesta, plohes y rëies de prutezion per cultures agricules possa unì metudes su zënza autorisazion de cuntreda. La Jonta provinziela, do avëi tëut ite arac scric avan tenì cont dl bujën dl’agricultura y dla defendura dla cuntreda, dezid ciuni che ie i culëures lascei pro sciche nce la destanzes dla rëies de prutezion contra la tampesta, la plohes y la rëies de prutezion per cultures agricules da infrastrutures publiches. L cunsëi cumenel possa determiné raions ulache ulache iel ie pruibì, pervia dla defendura dl cialé ora dla cuntreda, mëter su rëies contra la tampesta, plohes y rëies de prutezion per cultures agricules. Sce l vën stipulà na poliza d’assegurazion aposta contra danns da tampesta ie l Chemun ublià a paië al cultivadëur per i raions cultivei sometui ala pruibizion, per dut l tëmp che la pruibizion dura na ndenisazion anuela. Do avëi audì l Cunsëi di Chemuns y la urganisazion di cultivadëures plu reprejentativa a livel provinziel, determinea la Jonta provinziela cun delibra i criteres y l amudlé dla ndenisazion.

(1) L’autorisazion de cuntreda per l’atività y i ntervënc cumpedei su tla njonta B de chësta lege vën data dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore.

(2) Per i ntervënc che ne ie nia cumpedei su tla njonta B vën la cumpetënza de pudëi dé l’autorisazion delegheda ai Chemuns.

(3) Tl zënter frabicà aldò dl articul 12 dla lege provinziela di 15 d’auril 1991, n. 10, y mudazions suzessives, ie l taië lëns te chisc caji sometù al’autorisazion de cuntreda dl Chemun:

1. per lëns singui che à arjont n’autëza majera de 20 metri o n diameter dla pura a 1,30 metri dal fonz majera de 50 zentimetri, ora che i lëns da fruc da os y da nujel;
   
2. ti caji preudui dai regulamënc cumenei dl vërt. 137)
   

(1) L’autorisazions de cuntreda de cumpetënza dl Chemun vën dates dal Ambolt/dal’Ambolta, do che l ie unì tëut ite l arat de ublianza de na cumiscion metuda adum dala persones espertes nunziedes tl articul 4, coma 2, pustoms a), b) y e). L funziunamënt de chësta cumiscion ie reguleda dal regulamënt dl frabiché cumenel. 138)

(1/bis) L Ambolt/L’Ambolta à l dërt de unì audì/audida dala cumiscion nunzieda tl coma 1 n cont dl proiet n cuestion.  139)

(2) Sce la cumiscion nunzieda tl coma 1 ne dà nia l arat tl tëmp de 40 dis dala dumanda curespundënta possa l Ambolt/l’Ambolta jì inant ndependëntmënter dal arat.

(3) L Ambolt/L’Ambolta dezid definitivamënter n cont dla dumanda tl tëmp de 20 dis da canche l/la à giapà l arat y a uni maniera tl tëmp de 60 dis da canche l/la à giapà la dumanda.

(4) Tl cajo che la cumiscion o l espert/la esperta ebe senialà bujëns de istrutoria o la mpuscibltà, gaujeda dala sort dl afar o per gauja de forza plu auta, de respeté i tëmps preudui ti comes da dant, scumëncia chisc tëmps inò a pië via da nuef, mé per n sëul iede, dal mumënt dla rezevuda, da pert dl organ nstës dla nfurmazions o di documënc damandei, o da si prima destumeda, o dala data dla fin dla gaujes de forza plu auta.

(5) Ora che sce l damandant/la damandanta ne detlarea nia zeche d’auter, vel la dumanda de autorisazion de cuntreda sciche comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda nunzieda tl articul 73 o sciche senialazion zertificheda de scumenciamënt dl’atività nunzieda tl articul 74, sce la ie cunfermeda o zertificheda sciche l toca y sce l ie unì njuntà la documentazion respetivamënter preududa.

(1) L’autorisazions de cuntreda de cumpetënza dla Provinzia vën dates dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, do che l/la à tëut ite l arat de na cumiscion metuda adum da n reprejentant tecnich/na reprejentanta tecnica dl Chemun teritorielmënter nteressà y dai cumpunënc/dala cumpunëntes dla Cumiscion provinziela nunzieda tl articul 3, coma 1, pustoms a), b), c) y d). L Ambolt/L’Ambolta à l dërt de unì audì/audida dala cumiscion n cont dl proiet n cuestion.  140)

(2) Cun regulamënt d’esecuzion, che vën apurvà a una cun l Cunsëi di Chemuns, vëniel definì i ntervënc per chëi che l ne ie nia de bujën de tò ite l arat dla cumiscion nunzieda tl coma 1.  141)

(3) Per dé ora l’autorisazion de cuntreda de cumpetënza dla Provinzia vëniel aplicà, tan inant che l ie cumpatibl, l medemo pruzedimënt preudù per l’autorisazion de cuntreda de cumpetënza dl Chemun.

(4) Per l fin de dé ora l’autorisazion de cuntreda per i ntervënc nunziei tl articul 32, coma 4, dla lege provinziela di 21 d’utober 1996, n. 21, y mudazions suzessives, y de chëi nunziei tl articul 8, comes 1 y 2, dla lege provinziela di 12 de lugio 1975, n. 35, y mudazions suzessives, sometui al arat tecnich-economich dla cumiscion tecnica nunzieda tl articul 2 dla lege provinziela di 19 de nuvember 1993, n. 23, y mudazions suzessives, vën la medema cumiscion ntegreda da n funzioner/na funzionera dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, de chëla che la valutazion positiva remplazea l’autorisazion de cuntreda, a cundizion che l funzioner/la funzionera ne se nuze nia dla facultà de mandé l proiet ala cumiscion nunzieda tl coma 1 de chësc articul, acioche chësta debe n arat lient.  142)

(1) Ora che per cie che ie preudù dai comes tlo dedò ne vëniel nia aplicà la despusizions de chësc capitul per:

1. i ntervënc y i programs de ntervënt publics o de nteres publich, da realisé cun l’apurvazion dl Chemun nteressà do n’acurdanza de program, aldò dl articul 39 dla lege regiunela di 3 de mei 2018, n. 2, sce l’acurdanza nstëssa cuntën i elemënc costitutifs dl’autorisazion curespundënta;
   
2. i ntervënc publics o de nteres publich apurvei dal organ cumenel cumpetënt aldò dl articul 27 dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives, de chëi che la cunformità urbanistica ie unida detlareda cun pruvedimënt dl Ambolt/dl’Ambolta; 143)
   
3. i ntervënc de nteres sëuracumenel o provinziel, do che l ie unì azertà si cunformità ala normes y ala prescrizions urbanistiches avan audì l Chemun nteressà; la cunformità di proiec al plan per l teritore y la cuntreda dl Chemun teritorielmënter cumpetënt y a chësta lege vën azerteda dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela competënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, do avëi audì l Ambolt cumpetënt/l’Ambolta cumpetënta aldò dl teritore, che muessa comuniché si arat tl tëmp de destumeda de 60 dis; n mancianza de chësc arat vën l’apurvazion rateda data. Tl cajo che l ie de bujën dl’autorisazion de cuntreda vën chësta data ora dal’autorità provinziela cumpetënta. Sce i ntervënc se damanda na mudazion di strumënc de planificazion cumenela, vëniel cun l’apurvazion dl proiet dla Jonta provinziela ratà apurvà nce la mudazion, a cundizion che l Chemun sibe unì tëut ite tl pruzedimënt d’apurvazion dl proiet aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, y che l sibe oradechël garantì la despunibltà dla sperses; y a cundizion che la pruposta de mudazion di strumënc de planificazion vënie publicheda tla Rë zivica dla Provinzia y pra la sënta dl Chemun per 15 dis ndolauter dan la cunvocazion dla Cunferënza di servijes nunzieda tl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives. Ntan chësc tëmp possa chichemei prejenté usservazions. La delibrazion d’apurvazion dla mudazion vën publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region y à fazion dal di do la publicazion; 144)
   
4. i ntervënc dla Provinzia y dl Chemun che reverda la manutenzion urdinera y straurdinera de frabiches, atrezatures, mplanc, opres idrauliches, stredes y troies, sperses da parché y vërt coche nce i ntervënc fac aldò dl articul 32, coma 4, dla lege provinziela di 21 d’utober 1996, n. 21, y mudazions suzessives. L Chemun nteressà vën nfurmà danora per scrit;
   
5. i ntervënc preudui tl proiet d’esecuzion prejentà dal uperadëur economich che à giapà l agiudicamënt per n cuntrat, dat aldò dla pruzedures nunziedes tla pert IV, titul I, dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives;
   
6. i ntervënc de prim aiut tl cajo de desgrazies publiches y i lëures de prevenzion de prëscia.
   

(2) Cun l’apurvazion dl proiet de fatibltà tecnica y economica o dl proiet definitif de lëures publics o de utl publich da pert dl Cunsëi cumenel vëniel, sce l ie de bujën, nce apurvà la varianta al plan cumenel. La delibrazion d’apurvazion vën publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region y giapa fazion n l di do si publicazion. L art. 70, coma 2, ie unì ntegrà dal art. 23, coma 3, dla L.P. dl prim de juni 2023, n. 9.145)

(3) La data dl scumenciamënt efetif di lëures nunziei tl coma 1 muessa unì comunicheda al Chemun tla manieres aldò dl articul 75. 146)

(4) Per i ntervënc apurvei aldò di comes da dant tlechel prejenté, mpede la senialazion zertificheda per l’agibltà nunzieda tl articul 82, l zertificat de culaudamënt o de esecuzion regulera dl’opra o l verbal nunzià tl articul 52 dla lege provinziela di 17 de dezëmber 2015, n. 16, che cuntën nce la zertificazions n cont di mplanc per servijes y di mplanc tecnologics y la documentazion contra l meldefuech aldò dla normativa provinziela n forza. 147)

(1) I ntervënc cumpedei su tla njonta C possa unì dejëuc zënza autorisazion de frabiché. Cun regulamënt d’esecuzion possel unì spezificà i ntervënc y l’ativiteies nunziedes tla njonta C n cunformità cun l decret dl Presidënt dla Republica di 13 de fauré 2017, n. 31, y mudazions suzessives. 148)

(2) I ntervënc muessa a uni maniera jì a una cun la prescrizions cuntenides ti strumënc de planificazion urbanistica generei y de atuazion dl Chemun y ti plans de setor. I ntervënc muessa oradechël respeté i liams ejistënc sun l teritore nteressà. L resta mpe la prescrizions dl’autra normatives de setor che à fazion sun l regulamënt dl'atività de trasfurmazion dl teritore.

(1) Sometui a autorisazion de frabiché ie i ntervënc cumpedei su tla njonta D.

(2) Sometui a senialazion zertificheda de scumenciamënt atività (SZSA/SCIA) ie duc i ntervënc cumpedei su tla njonta E.

(3) I ntervënc che ne ie nia cumpedei su tla njontes C, D y E possa unì realisei sun prejentazion de na comunicazion de scumencianënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA). A una cun l Cunsëi di Chemuns, vëniel tl regulamënt d’esecuzion preudù dal articul 71, coma 1, individuà i ntervënc de sort menuda che ne ie nia sometui ala comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC) y che possa unì realisei zënza deguna autorisazion de frabica. N referimënt ala comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC), vëniel cun l medemo regulamënt adotà prescrizions de detail y scemplificazions n cont di formuleres y dla documentazion da njunté. 149)

(3/bis) N desvieda dai comes dan chësc possa i ntervënc che toma tl cheder d’aplicazion dl articul 119, coma 13/ter, dl decret lege di 19 de mei 2020, n. 34, mudà cun la mudazions dla lege di 17 de lugio 2020, n. 77, y mudazions suzessives, unì realisei cun la comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA) tl respet dla cundizions y di termins preudui dal articul 119 niunzià. 150)

(1) Pra duc i ntervënc sometui ala comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA) muessel unì respetà la normatives de d’autri setores che à fazion sun la regulamentazion dl’atività de trasfurmazion dl teritore, nce chëles che vëij danora l tò ite arac, ac de apurvazion, nulla osta y autorisazions cochemei denuminedes; oradechël muessel unì ademplì la ublianzes fischeles y tributeres eventueles preududes aldò dla lege, tlo leprò nce i ac de ajurnamënt dla iscrizion tl cataster.

(2) La comunicazion de scumenciamënt di lëures ie cunfermeda da n tecnich abilitatà/na tecnica abiliteda, che cunfermea, sot a si respunsabltà, che i lëures curespuend ai strumënc de planificazion apurvei y al regulamënt dl frabiché n forza, che i ie cumpatibli cun la normativa y che i ne nteressea nia la pertes strutureles dla frabica; la comunicazion cuntën, oradechël, i dac d’identificazion dla mpreja a chëla che n uel ti sëurandé la realisazion di lëures.

(3) Sce l muessa per l ntervënt unì tëut ite ac de apurvazion, cochemei denuminei, o arac da d’autri ufizies y aministrazions, va l Chemun, do avëi giapà la comunicazion, inant aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, nfurman debota l nteressà/la nteresseda. L ntervënt possa permò unì fat canche duc i ac ie unic dac ora, cossa de chëla che l Chemun nfurmea l nteressà/la nteresseda.

(4) L diretëur/La diretëura di lëures, sce preudù, o l nteressà nstës/la nteresseda nstëssa zertifichea o autozertifichea i ntervënc nunziei te chësc articul, acioche l ti posse unì comunicà a terzi che i lëures ie unic fac.

(5) Sce l vën, per i ntervënc sometui a CSLC/CILA, njuntà tla comunicazion dla fin di lëures nce la documentazion scrita dant per la mudazion tl cataster, la mëina l Chemun riesc inant ai ufizies cumpetënc.

(1) Sciche autorisazions de ntervënt vel la senialazion zertificheda de scumenciamënt atività (SZSA/SCIA) y l’autorisazion de frabiché.

(2) Pra la realisazion di ntervënc sometui a autorisazion muessel unì zedù debant chëla sperses che ie de bujën per la opres de urbanisazion primera.

(3) Pra i ntervënc che ie oget dl’autorisazion muessel unì respetà la prescrizions cuntenides ti strumënc de planificazion respetifs apurvei y delibrei. Oradechël muessa i ntervënc nce respeté i liams ejistënc sun l teritore nteressà.

(4) L’autorisazion vën mé data y vel mé sce l ie la opres de urbanisazion primera o sce l Chemun vëij danora che les vënie realiseda ti trëi ani che vën o sce i sogec nteressei se mpeniea de les realisé adum cun l ntervënt che oget dl’autorisazion.

(5) L’autorisazions nunziedes tl coma 1 possa unì trasferides, adum cun la imubilia, ai erps/ala erpes o a d’autri sogec suzessëures de dërt. Les ne à deguna fazion sun l dërt de proprietà o sun d’autri dërc liei ala imubilies realisedes n basa al’autorisazions nstësses y les ne cumporta deguna limitazions di dërc de terzi.

(6) Do che l Chemun à giapà la dumanda per l’autorisazion de frabiché o la SZSA/SCIA verificheiel si cumpletëza furmela. Sce l unissa azertà che la dumanda d’autorisazion o i documënc tecnich-aministratifs ne fossa nia cumplec o che l fossa vel fai, suspëndë l Chemun l tiermul per la cuntlujion dl pruzedimënt aministratif y nvieia l nteressà/la nteresseda a se cruzië de mëter a post o cumedé la dumanda y i documënc te n tëmp nia plu lonch de 30 dis; do che chësc tëmp ie passà zënza che l fossa suzedù velch, vëniel detlarà che la dumanda de frabiché ne possa nia unida tëuta su; tl cajo cuntrer pëia l tiermul per la cuntlujion dl pruzedimënt via da nuef dala prejentazion dla documentazion damandeda. Sce l vën azertà che la SZSA/SCIA y la documentazion tecnich-aministrativa scrita dant ne ie nia cumpleta o che la ie faleda ne daussa l’atività nia unì dejëuta; l Chemun va inant aldò dla despusizions dl articul 77, coma 5. 151)

(7) Tl cajo che l ntervënt ie sometù a valutazion ambientela strategica o a valutazion de fazion ambientela ti comunichea l Chemun al nteressà/ala nteresseda che l pruzedimënt vën fermà o che la SZSA/SCIA ne à deguna fazion nchin che l giapa l resultat positif dla valutazion. 152)

(8) L nteressà/La nteresseda possa, te uni fasa dl pruzedimënt, tré zeruch la dumanda d’autorisazion de frabiché o la SZSA/SCIA y, te chësc cajo, se cruzia l Chemun dla retuda dla chëuta de ntervënt eventualmënter paieda.

(9) I dac dl’autorisazion de frabiché o dla SZSA/SCIA ie scric sun la tofla metuda ora pra l cantier, aldò dla manieres stabilides dal regulamënt cumenel dl frabiché.

(1) Tl’autorisazion de frabiché iel scrit i tiermui de scumenciamënt y de cuntlujion di lëures.

(2) Tl’autorisazion de frabiché ne daussa l tiermul per l scumenciamënt di lëures nia vester plu lonch de n ann da canche l ie unì dat l’autorisazion; chël de cuntlujion di lëures, nchin chël che la frabica muessa vester agibla, ne daussa nia superé 3 ani dal scumenciamënt di lëures. Sce chisc tiermui passa via zënza che chësc fossa unit a se l dé destoma l’autorisazion de dërt per la pert nia fata, ora che sce l vën damandà, dan la destumeda, n slungiamënt. L slungiamënt possa unì cunzedù, cun pruvedimënt mutivà, per fac che se à purtà pro y che ne depënd nia dala ulentà dl tituler/dla titulera dl’autorisazion, o n cunscidrazion dl gran lëur da realisé per la frabica pervia de si carateristiches tecnich-costrutives particuleres, o per deficulteies tecniches y d’esecuzion che ie unides a se l dé do l scumenciamënt di lëuers, o sce l se trata de frabiches de nteres publich defrëntes da chëles nunziedes tl articul 70, coma 1, de chëles che l finanziamënt ie preudù te de plu eserzizies finanzieres. Sce l vën damandà cuntribuc publics per la realisazion dla costruzion, à l tituler/la titulera dl’autorisazion l dërt de giapé n slungiamënt dl tiermul per l scumenciamënt di lëures nchin a 6 mënsc do che l cuntribut ie unì cunzedù y i lëures muessa unì finei nchin 3 ani do che chësc cuntribut ie unì cunzedù. I arac che ie de bujën per giapé l’autorisazion de frabiché vel inant. L tituler/La titulera dl’autorisazion de frabiché muessa nfurmé l Chemun per scrit sibe che l/la à fat dumanda de cuntribut sibe che l/la à giapà l cuntribut.  153)

(3) Per duta l’autorisazions vën l slungiamënt di tiermui per l scumenciamënt o la cuntlujion di lëures a uni moda cunzedù, sce i lëures tuchei dal’autorisazion de frabiché ne possa nia unì scumencei o finei per gauja de scumenciadives dl’Aministrazion o dl'autorità giudiziera che resultea dadedò zënza fundamënta.

(4) Tl’autorisazion de frabiché ie la realisazion dla pert dl ntervënt nia fineda nchin al tiermul dat dant sometuda ala relasceda de n’autorisazion nueva per i lëures che ie mo da fé. L vën oradechël nce fat, sce de bujën, mo n iede na calculazion dla chëuta de ntervënt. L’autorisazion de frabiché nueva muessa unì damandeda nchin al tiermul adatà dat dant dal Chemun, che ne daussa nia vester plu lonch de 120 dis, scenó val n forza la fazions nunziedes tl articul 88, coma 10.

(5) La SZSA/SCIA vel per n tëmp de al plu trëi ani dal di che la vën prejenteda. Per la realisazion dla pert nia fineda nchin a chësc tiermul dl ntervënt muessel unì fat na senialazion nueva. Chësta senialazion muessa unì prejenteda tl tëmp adatà stabilì dal Chemun, che ne daussa nia vester plu lonch de 120 dis, scenó val n forza la fazions nunziedes tl articul 91, coma 5.

(6) L’autorisazion giapeda sciche autorisazion de frabiché o sciche SZSA/SCIA destoma cun la jita n forza de previjions urbanistiches che cuntrastea limpea, ora che sce i lëures ie bele unic scumencei y sce i vën finei nchin al tiermul preudù dala despusizions de referimënt.

(7) Tl tëmp danter l’elaburazion di strumënc de planificazion cumenela y si apurvazion definitiva possa l Chemun, cun pruvedimënt mutivà che ie da mandé al nteressà/ala nteresseda, dé l orden de suspënder la realisazion di ntervënc che à de bujën de n’autorisazion sce i ie de rëm per l’atuazion di strumënc de planificazion cumenela nunziei dessëura o sce i purtëssa pro a i fé plu cëres. L resta mpe la ublianza de ndenisazion ti cunfronc dl nteressà/dla nteresseda che se à cumpurtà n bona fidanza. L paiamënt dla ndenisazion va a cëria dl’aministrazion publica de chëla che la suspension va a bën.

(8) La data dl scumenciamënt efetif di lëures, cun la indicazion dla mpreja a chëla che n uel ti sëurandé i lëures, ti vën comunicheda al Chemun dal diretëur/dala diretëura di lëures.

(1) L respunsabl/La respunsabla dl pruzedimënt se cruzia dla istrutoria dla dumanda d’autorisazion de frabiché y tol ite i arac scric dant dai ufizies cumenei. Sce l ie de bujën per dé l’autorisazion de frabiché de de plu arac, ntendudes, acurdanzes, nulla osta o d’autri ac de apurvazion, cochemei denuminei, da pert de aministrazions defrëntes, i tol l respunsabl/la respunsabla ite tres n pruzedimënt aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives. L resta mpe la despusizions tl ciamp dla zertificazion sostitutiva aldò dla lege.

(2) Ti caji preudui dal regulamënt dl frabiché cumenel o sun dumanda dl Ambolt/dl’Ambolta manda l respunsabl/la respunsabla dl pruzedimënt la dumanda de autorisazion de frabiché ala Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda, che porta a esprescion si minonga cun n arat nia lient tl tëmp de 45 dis dala prejentazion dla dumanda al Chemun. L respunsabl/La respunsabla dl pruzedimënt o, sce nciarià/nciarieda, l tecnich/la tecnica de chemun, à la funzion de reladëur/reladëura zënza l dërt de stima tla Cumiscion.

(3) Sce l respunsabl/la respunsabla dl pruzedimënt ie dla minonga, ënghe sun la fundamënta de n arat danora dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda, che l sibe, per dé l’autorisazion de frabiché, de bujën de fé de pitla mudazions al proiet uriginel possel/possela damandé chësta mudazions dajan sëura la rejons. L nteressà/La nteresseda dij la sia sun la dumanda de mudazion y l/la à da ntegré la documentazion ti 20 dis che vën. Tres la dumanda de mudazion nunzieda te chësc coma vëniel suspendù l tiermul per la furmazion dl’apurvazion chieta, ma a uni moda nia plu giut di 20 dis asseniei al nteressà/ala nteresseda.

(4) Restan mpe cie che ie preudù dal articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, y dal coma 3 de chësc articul, formulea l respunsabl/la respunsabla dl pruzedimënt la pruposta finaliseda al’adozion dl pruvedimënt cuntlujif tl tl tëmp de 10 dis do che l ie unì tëut ite i arac, la ntendudes, l’acurdanzes, i nulla osta o d’autri ac cochemei denuminei y damandei aldò dla normes n forza y te uni cajo tl tëmp de 60 dis dala prejentazion dla dumanda o dala prejentazion dla documentazion damandeda dal Chemun aldò dl articul 74, coma 6. L’autorisazion de frabiché vën data n cunformità ala previjions di strumënc urbanistics, dl regulamënt dl frabiché cumenel y dla normativa urbanistica y dl frabiché n forza, canche duc i arac, la ntendudes, l’acurdanzes, i nulla osta o i autri ac de apurvazion cochemei denuminei, scric dant per la realisazion dl ntervënt y da tò ite aldò dl coma 1, ie unic dac o ratei dac, ënghe, sce n cajo, cun vel’ prescrizions.  154)

(5) L pruvedimënt cuntlujif vën tëut dal Ambolt/dal’Ambolta tl tëmp de 10 dis dala formulazion dla pruposta de pruvedimënt curespundënta.

(6) Restan mpe cie che ie preudù dal articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, do che l ie passà l tëmp de 90 dis dala prejentazion dla dumanda al Chemun o dala prejentazion dla documentazion damandeda dal Chemun aldò dl articul 74, coma 6, eventualmënter slungià aldò dl coma 3 de chësc articul y dl articul 74, coma 7, o suspendù aldò dl articul 11/bis dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, zënza che l Chemun ebe dat na refudanza mutiveda, ie l’autorisazion de frabiché rateda data sun la basa dla detlarazion dl proietant abilità/dla proietanta abiliteda che à sotscrit la dumanda. Ti caji te chëi che l ie liams n cont de rejons idrogeologiches, ambienteles, de cuntreda o cultureles ne vëniel nia a se l dé l’apurvazion chieta y l ie te uni cajo de bujën dla cuntlujion dl pruzedimënt tres n pruvedimënt purtà a esprescion.  155)

(7) Tl cajo de autorisazion de frabiché tëuta ite aldò dl coma 6, daussel a uni moda permò unì scumencià cun i lëures do che la documentazion ududa danora per i ntervënc sometui ala SZSA/SCIA ie unic prejentei al Chemun; l azertamënt dl’autorisazion ie documenteda dala copia dla dumanda d’autorisazion de frabiché y dai documënc prejentei coche njonta dl proiet seniei cun n vist dal Chemun, dala autozertificazions, dai atestac, dala detlarazions cunfermedes o zertificazions dl proietant/dla proietanta o de d’autri tecnics abilitei, coche nce dai ac de apurvazion che ie eventualmënter de bujën.

(8) L’autorisazion de frabiché, nce sce la vën data tl cheder dl pruzedimënt nunzià tl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, destoma, sce l nteressà/la nteresseda ne vën nia a la tò tl tëmp de n ann dala data dla comunicazion che la ie unida data.

(1) La SZSA/SCIA cuntën la indicazion dl diretëur/dla diretëura di lëures. Sce n cajo che l vën mudà l diretëur/la diretëura di lëures vën chësc comunicà al Chemun da pert dl nteressà/dla nteresseda.

(2) L’atività oget de senialazion possa unì dejëuta debota do la prejentazion dla senialazion nstëssa.

(3) Sce l ntervënt ie sometù al'acuisizion de ac de apurvazion, cochemei denuminei, o arac de d’autri ufizies y aministrazions, o ala dejëuta de verifiches preventives, possa l nteressà/la nteresseda damandé al Chemun de se cruzië de si acuisizion o prejenté istanza de acuisizion de chisc ac de apurvazion adum cun la senialazion. L Chemun va inant aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, n dajan riesc comunicazion al damandant/ala damandanta. L ntervënt daussa mé unì fat do che duc i ac ie unic dai ora, y de chësc nfurmea l Chemun aslune l nteressà/la nteresseda.

(4) L’ejistënza dl’autorisazion ie desmustreda dala copia dla SZSA/SCIA y dala cunfërma de rezevuda curespundënta data dal Chemun, dai documënc de planificazion prejentei adum cun l proiet, seniei cun n vist da pert dl Chemun, dai atestac, dala detlarazions cunfermedes o zertificazions dl proietant/dla proietanta o de d’autri tecnics abilitei, coche nce dai ac de apurvazions che ie eventualmënter de bujën.

(5) Sce l Chemun cunstatea, tl tëmp de 30 dis da canche l à giapà la senialazion, sun la basa dla pruposta formuleda dal respunsabl/dala respunsabla dl pruzedimënt, che l mancia una o de plu cundizions de amiscibiltà, adoteiel y ti comunicheiel al nteressà/ala nteresseda n pruvedimënt mutivà de pruibizion de jì inant cun l’atività, y l dà, sce n cajo, l orden de scunjeré la fazions danejëntes gaujedes y la retuda dla chëuta de ntervënt eventualmënter bele paieda. Sce l fossa puscibl adaté la SZSA/SCIA, l proiet o la frabiches eventualnënter bele fates y si fazions ala despusizions normatives y aministratives n forza tla materia, nvieia l Chemun, n desvieda da cie che ie udù danora tla frasa da dant, l nteressà/la nteresseda cun n at mutivà a se cruzië dl adatamënt, dajan orden de suspënder l’atività scumenceda y scrijan dant la mesures che ie de bujën, dajan nce dant n tiermul nia plu curt de 30 dis per l fé. Sce cheësc tiermul passa zënza che l fossa unì adotà la mesures scrites dant, ie l’atività cunscidreda pruibida y l nteressà/la nteresseda muessa tò y tres la fazions danejëntes che ie n cajo unides gaujedes y l Chemun dà l orden che l vënie retù la chëuta de ntervënt eventualmënter paieda. L at mutivà suspënd l tiermul nunzià tla prima frasa, che pëia via da nuef dala data n chëla che l nteressà/la nteresseda comunichea la realisazion dla mesures de adatamënt nunziedes dessëura. Sce l ne ie degun autri pruvedimënc, fina la fazions dla suspension eventualmënter adoteda do che l tiermul ie passà. L Chemun possa, nce dan che l tiermul ie destumà, te uni cajo detlaré cun at mutivà la fin dla suspension. L resta a uni maniera mpe la facultà de prejenté da nuef la SZSA/SCIA, cun la mudazions y ntegrazions che ie de bujën, per la adaté ala normativa urbanistica y dl frabiché. Ti pruzedimënc preudui da chësc coma ne vëniel nia aplicà l articul 11/bis dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives.  156)

(6) Sce l ie passà l tiermul nunzià tla prima frasa dl coma 5, possa l Chemun mé dé l orden de finé via cun l’atività sce l ie l pericul de dann al patrimone artistich y culturel, al ambient, ala sanità, ala segurëza publica o ala defendura naziunela y sce l ie unì fat danora n azertamënt mutivà che l ne ie nia puscibl stravardé mpo mo chisc nteresc tres l adatamënt dl’ativiteies di privac ala normes n forza. L resta a uni moda mpe l pudëi dl’aministrazion cumpetënta de tò mesures de autodefendura, aldò dl articul 21/nonies dla lege di 7 d’agost 1990, n. 241, y mudazions suzessives. Tl cajo de atestac falei de prufesciunisć abilitei, nfurmea l Chemun l’autorità giudiziera y l cunsëi dl orden o coleghium de purtenienza. L’atività vën fermeda debota y l patron/la patrona dla imubilia muessa represtiné a si cëria l stat coche l fova dan l scumenciamënt dl’atività.

(7) L resta a uni moda mpe la facultà dl nteressà/dla nteresseda de damandé che l’autorisazion de frabiché per la realisazion di ntervënc sometui a SZSA/SCIA vënie data ora. Te chësc cajo vëniel pra la viulazion dla regulamentazion urbanistica y dl frabiché purempò aplicà dla straufonghes nunziedes tl articul 91.

(1) Ora che ti caji de reduzion o esenzion nunziei te chësta lege iel per la realisazion de ntervënc sometui a autorisazion de frabiché, a SZSA/SCIA o a CSLC/CILA da paië na chëuta musereda aldò dl amudlé di cosć de urbanisazion nunziei tl articul 79, sciche nce aldò dl cost de costruzion nunzià tl articul 80.  157)

(2) La ntredes di Chemuns che se porta pro dala chëutes de ntervënt ie dantaldut destinedes ala realisazion y ala manutenzion de opres de urbanisazion primera y segondera, tlo leprò vëniel nce ratà l paiamënt di credic tëuc su per chësc fin, sciche nce ala compra de sperses che ie de bujën per mplanc de urbanisazion segondera.  158)

(3) La soma dla chëuta de ntervënt vën determineda dal Chemun dan che l vën dat l’autorisazion de frabiché. Tl cajo de ntervënt sometù a SZCA/SCIA, cuntën la senialazion na pruposta dla soma dla chëuta de ntervënt, calculeda cun referimënt ala data de prejentazion dla SZCA/SCIA y n atestat dl paiamënt fat. L Chemun possa preudëi cun regulamënt l paiamënt te rates zënza fic dla chëuta de ntervënt y fissé la manieres y la garanzies eventueles. L Chemun azertea, tl tëmp de 120 dis, sce la soma dla chëuta de ntervënt purteda dant dal nteressà/dala nteresseda ie drëta. Sce l Chemun cunstatea che la chëuta ie unida paieda ite te na mëndra soma de chëla che ëssa dassù unì paieda, dàl l orden che l vënie debota paià la soma de ntegrazion cun leprò i aumënc aldò dl articul 96. 159)

(4) Mpede paië la chëuta de ntervënt possa l nteressà/la nteresseda fé ora cun l Chemun de realisé opres de urbanisazion primera, nce dedora dla spersa che ie oget dl ntervënt, a cundizion che les sibe preududes tla prugramazion dl Chemun y funzioneles per l raion nteressà dai ntervënc; l’acurdanza regulea la maodaliteies y muessa preudëi garanzies eventueles. Tl cheder dl valor lim nunzià tl articul 35 dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives, vën la realisazion dla opres de urbanisazion nunzieda tla frasa dant de regula sëurandata al tituler/ala titulera dl’autorisazion che njonta ala dumanda de autorisazion de frabiché o ala SZCA/SCIA l proiet d’esecuzion dla opres aldò dl articul 23, coma 8, dl medemo decret, na pruposta de cunvenzion per la zescion o gestion dla opres a bën dl Chemun. Per chësc fin muessa l Chemun damandé garanzies. L Chemun possa renunzië ala iscrizion dla ipoteca sun prejentazion de n’autra garanzia a curidura dla risies nunziedes tl coma da dant. L Chemun determinea tl’autorisazion de frabiché o, ti cajo de prejentazion dela SZCA/SCIA, tl tëmp de 60 dis, la soma recunesciuda tenian cont dla chëuta de ntervënt. Sce l Chemun ne determinëie nia la soma velel l calcul per la soma che ie data sëura tl proiet d’esecuzion.

(5)160)

(6) L Cunsëi cumenel delibrea, sun la basa dl regulamënt model fissà dala Jonta provinziela a una cun l Cunsëi di Chemuns, l regulamënt cumenel che reverda i criteres per l amudlé dla soma y l paiamënt dla chëuta de ntervënt sciche nce per la regulamentazion dl’esecuzion de lëures de urbanisazion cun conta aldò dl coma 4. 161)

(1) La chëuta de urbanisazion primera y segondera vën determineda dal Chemun tl regulamënt nunzià tl articul 78, coma 6, y muda dal cinch al diesc percënt dl cost de costruzion per meter cubich nunzià tl articul 80; la determinazion dla chëuta vën fata n cunscidrazion dl program de trëi ani per la opres publiches tenian cont di cosć preudui dla opres de urbanisazion primera y segondera aldò dl articul 18, comes 2 y 3, aumentei di cosć dla spëises genereles.

(2) La chëuta de urbanisazion ie da paië per l volum da frabiché che ie oget dl ntervënt per uni meter cubich uet per plën n usservanza dla reduzions y dla esenzions preududes dal articul 79, coma 4, pustom d). Chësc volum da frabiché vën calculà aldò di criteres preudui dal regulamënt nunzià tl articul 21, coma 3.

(3) Ti raions produtifs tol l patron/la patrona pert, n proporzion ala spersa, ai cosć de urbanisazion primera che resultea dal proiet de urbanisazion o, tl cajo che la realizsazion vën dejëuta a degreies, dai proiec de urbanisazion, restan mpe l avaliamënt, sce l vën cunstatà, canche la opres vën culaudedes, de majera o de mëndra spëises. Cun chësta partezipazion ai cosć vën la chëuta de urbanisazion primera rateda paieda defin. L’ublianza de paiamënt vel unfat ciuna che sibe l’atività de frabiché. Per ntervënc de frabica suzessifs te raions produtifs bele urbanisei che reverda de majeri volums che no chëi lascei pro tl mumënt dla prima urbanisazion dla spersa, muessa la chëuta de urbanisazion primera unì paieda tla mesura stabilida dal regulamënt cumenel nunzià tl coma 1. Ti raions produtifs muessa la chëuta de urbanisazion segondera mé unì paieda per ntervënc fac per la realisazion dl cuatier de servisc. Do che i lëures ie finei vën la opres de urbanisazion primera ti raions produtifs trasferides tl avëi dl Chemun. I ntervënc fac dadedò per la manutenzion o l putenziamënt dla opres de urbanisazion primera ie de cumpetënza y a cëria dl Chemun teritorielmënter cumpetënt.

(4) Cun l regulamënt model nunzià tl articul 78, coma 6, vëniel determinà:

1. i criteres per l calcul dla chëutes de urbanisazion primera y segondera per la frabiches y i mplanc nia destinei a nuzeda residenziela, sciche nce la cuota di cosć de urbanisazion che va eventualmënter a cëria dl’aministrazion publica;
   
2. i criteres per l calcul dla chëutes de urbanisazion eventualmënter da paië per i ntervënc de restruturazion che ne cumporta nia demolizion y recostruzion;
   
3. i criteres per l calcul dla chëutes de urbanisazion primera y segondera per la frabiches y i mplanc nuzei tl medemo mumënt per doi o de plu ativiteies che toma tla categuries nunziedes tl articul 23, coma 1, pustoma da b) a g);
   
4. carateristiches y nuzedes dla frabiches o pertes de chëstes per chëles che, pervia dla mëndra cëria urbanistica, vëniel preudù reduzions o esenzions dala chëutes de urbanisazion; mo d’autra reduzions o esenzions possa unì adotedes dai Chemuns cun n regulamënt aposta aldò dl articul 78, coma 6.
   

(5) Tl cajo che l’autorisazion de ntervënt fej referimënt a ntervënc che vëij danora destinazions de nuzeda defrëntes, vën l’autëza dla chëuta de urbanisazion determineda fajan la soma dla cuotes che muessa unì paiedes per la pertes singules aldò dla destinazion respetiva.

(6) Tl cajo de ntervënc pra frabiches bele ejistëntes che cumporta mudazions dla destinazion de nuzeda vën la chëuta de urbanisazion calculeda tenian cont dla soma eventualmënter plu auta n referimënt ala destinazion nueva ti cunfronc de chëla da dant. L ie da paië la defrënzia. La chëuta de urbanisazion ne ie nia da paië tl cajo de mudazion dla destinazion de nuzeda, sce, per la frabica o per la pert dla frabica nteresseda dala mudazion, fova chësta chëuta bele dant unida paieda per la medema destinazion de nuzeda. 162)

(7) L amudlé dla soma eventualmënter plu auta muessa for se referì ai valores stabilii dal Chemun n la data che l vën dat ora l’autorisazion de frabiché o prejentà la SZCA/SCIA.

(8) Tla chëutes de urbanisazion ne iel nia laite la tarifes y i autri dërc che unirà damandei o che ie unic damandei, nce tla mesura forfetera, per l cunliamënt ala rëies dla lectrisc, dl telefon o dl gas y per uni auter servisc publich.

(9) Sce i ntervënc preudui dal strumënt de planificazion à bëndebò de fazion sun i Chemuns che va a sëida muessa la ntredes realisedes aldò de chësc articul unì adurvedes per finanzië i cosć de realisazion de mesures de ndeblimënt o cumpensazions eventueles de chësta fazion n basa ai criteres stabilii dala Jonta provinziela a una cun l Cunsëi di Chemuns.

(10) Tl cajo che l’autorisazion fej referimënt a ntervënc ora dl raion de nridlamënt nunzià tl articul 17, coma 3, va la opres de urbanisazion primera a cëria dl nteressà/dla nteresseda, ora che sce l ie n’acurdanza cun l Chemun che vëij danora na regulamentazion d’ezezion. Sce la opres de urbanisazion primera per la frabiches nluegedes dedora dala zones da fabriché nunziedes tl articul 22, coma 1, che ie pert de n’azienda agricula, vën realisedes dai nteressei/dala nteressedes sun si spëises, ie la chëuta de urbanisazion primera rateda paieda per ntier. 163)

(11) La chëuta de urbanizsazion ne muessa nia unì paieda te chisc caji:

1. per la sostes da mont nunziedes tl articul 1 dla lege provinziela di 7 de juni 1982, n. 22;
   
2. per i mplanc, l’atrezatures, la opres publiches o de nteres generel realisedes dai ënc istituzionalmënter cumpetënc, sciche nce per la opres de urbanisazion, fates nce da privac, tl’atuazion di strumënc urbanistics;
   
3. per la cubatura zareda ju y inò frabicheda su, sce l ne vën nia mudà la destinazion de nuzeda;
   
4. ti caji preudui dal regulamënt model o dal regulamënt cumenel aldò dl coma 4, pustom d). 164)
   

(12) Tl cajo de mplanc o opres nia destinedes a nuzeda de residënza, cun autëza linëusa di partimënc singui majera de trëi metri, vëniel, per l calcul dla spëises de urbanisazion, mé cumpedà l’autëza de trëi metri per uni partimënt. 165)

(13) Tl cajo de ntervënc sun frabiches ejistëntes, rateda pea nce si demolizion y recostruzion, zënza la mudazion dla destinazion de nuzeda, ie la chëuta de urbanisazion da paië tl cajo de aumënt dla spersa, pervia dla cëria urbanistica plu auta, ora che sce la chëuta de urbanisazion ne ie nia bele unida paieda per dut l volum ejistënt zënza la limitazion di trëi metri dl’autëza linëusa dedite di partimënc singuli. I criteres per l calcul dla chëuta de urbanisazion tl cajo de aumënt dla sëuraspersa de utl vën stabilii tl regulamënt cumenel nunzià tl articul 78, coma 6, sun la basa dl regulamënt model nunzià tl articul 79, coma 4. 166)

(1) La Jonta provinziela determinea, nchin ai 31 de dezëmber de uni ann per l ann do, cun delibra da publiché sciche nutizia sun l Buletin Ufiziel dla Region y tla Rë zivica, n basa ai relevamënc periodics dl Istitut provinziel de Statistica y n relazion ala situazions locales, l custimënt dl frabiché, per meter cuadrat y per meter cubich, per l frabiché residenziel sciche nce la nzidënza dl cost dla sperses per la fazions dl urdinamënt urbanistich y di alesiramënc tl ciamp dl frabiché abitatif.

(2) L Cunsëi cumenel stabilësc cun l regulamënt preudù dal articul 78, coma 6, tl respet dl regulamënt model, la cuota pert dla chëuta de ntervënt y chël tla mesura dl cost de costruzion per uni meter cublich uet per plën; chësta cuota monta a al plu l 15 percënt per la frabiches cun destinazion de nuzeda “residënza” y a n mascim de trëi percënt per duta l’autra destinazions, leprò nce i ntervënc de frabica nunziei tl articul 37, coma 4. Chësc lim mascim vën aplicà nce ala frabiches o a pertes de chëstes nuzedes per tl medemo tëmp per doi o plu ativiteies che toma tla categuries nunziedes tl articul 23, coma 1, pustoms da b) a g).167)

(1) La chëuta sun l cost de costruzion ne ie nia da paië:

1. per la cubatura zareda ju y inò frabicheda su, sce la destinazion de nuzeda ne vën nia mudeda; 168)
   
2. per la frabiches di luesc da paur nunziedes tl articul 37;
   
3. per i cuatieres resservei ala persones residëntes nunziedes ti articuli 38, 39 o 40;
   
4. per i mplanc, l’atrezatures, la opres publiches o de nteres generel realisei dai ënc istituzionalmënter cumpetënc, nce tres la pruzedures nunziedes tla pert IV, titul I, dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives, sciche nce per la opres nunziedes tl articul 18, fates nce da persones privates;
   
5. per i ntervënc che mira ala eliminazion di rëms architetonics;
   
6. per i ntervënc da realisé sun la imubilies de proprietà dl Stat y dla Provinzia;
   
7. per la sostes da mont nunziedes tl articul 1 dla lege provinziel di 7 de juni 1982, n. 22.
   

(2) Tl cajo de mplanc nia destinei a nuzeda residenziela y pra chëi che l’autëza linëusa di partimënc singui ie sëura i trëi metri, vëniel, per l calcul dla chëuta sun l cost de costruzion, mé ratà l’autëza de trëi metri per uni partimënt. Tl cajo de ntervënc sun frabiches ejistëntes, nce sce les vën zaredes ju y fates su da nuef, zënza mudazion dla destinazion de nuzeda, ie la chëuta sun l cost de costruzion da paië tl cajo de aumënt dla sëuraspersa de utl, ora che sce chësta chëuta ne ie nia bele unida paieda per dut l volum de frabica ejistënt zënza la limitazion a trëi metri dl’autëza linëusa di partimënc singui. I criteres per l calcul dla chëuta sun l cost de costruzion tl cajo de aumënt dla sëuraspersa de utl ie da fissé tl regulamënt cumenel nunzià tl articul 78, coma 6, sun la basa dl regulamënt model nunzià tl articul 79, coma 4. 169)

(3) Cun l regulamënt nunzià tl articul 78, coma 6, possa i Chemuns preudëi per l volum de frabica sot a tiera na delibrazion dal paiamënt dla chëuta sun l cost de costruzion o na reduzion de chësta chëuta. 170)

(4) Tl cajo de ntervënc sun frabiches ejistëntes che cumporta la mudazion dla destinazions de nuzeda, vën la chëuta sun l cost de costruzion calculeda tenian cont dla majera soma eventuela n referimënt ala destinazion de nuzeda nueva ti cunfronc de chëla da dant. L ie da paië la defrënza. L amudlé dla majera soma eventuela ie for ratà n referimënt ai valores stabilii dal Chemun n la data che l vën dat ora l’autorisazion de frabiché o che l vën presentà la SZSA/SCIA. La chëuta sun l cost de costruzion ne ie nia da paië tl cajo de mudazion dla destinazion de nuzeda, sce chësta chëuta fova bele unida paieda dant per la medema destinazion de nuzeda per la frabica o per la pert dla frabica nteresseda dala mudazion. 171)

(1) Cun na senialazion zertificheda vëniel atestà che l ie la cundizions de segurëza, igiena, sanità, sparani d’energia dla frabiches y di mplanc che ie nstalei laite, valutedes aldò de de cie che ie preudù dala normativa n forza, che l’opra curespuend al proiet prejentà y apurvà y ala prescrizions spezifiches dl’autorisazion de frabiché y che la ie agibla, uel dì njenieda per jì a sté laite. Per la senialazion zertificheda de agibltà iel de bujën che la frabica sibe scrita ite tl cataster. 172)

(2) La senialazion zertificheda de agibltà vën data ite dal soget tituler dl’autorisazion de frabiché, dal soget che à prejentà la senialazion zertificheda de scumenciamënt dl’atività o da si suzessëuers de dërt tl tëmp de 15 dis dala fin di lëures dl ntervënt tl cajo de:

1. frabiches nueves;
   
2. recostruzions o auzamënc, unfat sce per ntier o n pert;
   
3. ntervënc sun la frabiches ejistëntes che possa nfluenzé la cundizions aldò dl coma 1;
   
4. frabiches singules o purzions singules dla frabica, sce les ie funzionalmënter autonomes, tl cajo che l ie unì realisà y culaudà la opres de urbanisazion primera n cont de dut l ntervënt de costruzion y che l ie unì cumpletà y culaudà la pertes strutureles cunliedes, y nce che l ie unì culaudà i mplanc curespundënc ala pertes n cumenanza;
   
5. uniteies imubilieres singules, a cundizion che l sibe unì finà y culaudà la opres strutureles cunliedes, y che l sibe unì cumpletà la pertes n cumenanza y la opres de urbanisazion primera detlaredes funzioneles ala frabica te chëla che n possa n pert pudëi jì a sté.
   

(2/bis) La senialazion zertificheda nunzieda te chësc articul ie njunteda dal’atestazion dl diretëur/dla diretëura di lëures o, sce nia numinei, de n prufesciunist abilità/na prufesciunista abiliteda che cunfermea che l ie la cundizions nunziedes tl coma 1, sciche nce dala detlarazions de cunformità, dai zertificac y dai documënc stabilii dala normativa n forza. Oradechël iel da njunté ala senialazion zertificheda de agibltà l at unilaterel de ublianza preududù dal articul 40/bis, aldò dla prescrizions dl’autorisazion de frabiché. 173)

(3) Te duc i caji de ntervënc daussa la frabica mé unì nuzeda do che l ie unì fat la senialazion de agibltà, a chëla che l muessa unì njuntà la documentazion scrita dant, y a cundizion che la nuzeda sibe lasceda pro aldò dla normes sun la prevenzion dl meldedfuech y sun i mplanc termics. Tl cajo che l Chemun azertea che la senialazion zertificheda y la documentazion prejenteda ne sibe nia cumpletes o che les sibe faledes, o sce l azertea la mancianza de un o de plu recuisic o cundizions per l’amiscibiltà dla nuzeda, adoteiel, tl tëmp de 30 dis da canche l giapa la senialazion zertificheda, n at mutivà de pruibizion de jì inant cun l’atività y de scunjareda dla fazions danejëntes eventueles de chësta atività y l ti comunichea chësc at al nteressà/ala nteresseda. Sce l ie puscibl cumpleté o cumedé la senialazion zertificheda y la documentazion relativa o fé na corezion di fai azertei nvieia l Chemun, n desvieda da cie che ie preudù tla frasa da dant, cun n at mutivà l nteressà/la nteresseda a se cruzië de fé chësc, dajan orden dla suspension dla nuzeda scumenceda y scrijan dant de cumpleté o cumedé i documënc preudui o de remedië la mancianzes azertes te n tëmp nia plu curt de 30 dis. Sce l tiermul nunzià dessëura ie passà zënza che l sibe unì mandà i documënc damandei o sce n ne se à nia cruzià de remedië la mancianzes azertedes, ie la nuzeda rateda pruibida y l nteressà/la nteresseda muessa tò y tres la fazions danejëntes eventualmënter gaujedes. L at mutivà suspënd l tiermul nunzià tla terza frasa, chësc scumëncia inò a destumé dala data n chëla che l nteressà/la nteresseda manda i documënc damandei al Chemun o ti comunichea de avëi remedià la mancianzes. Sce l ne ie degun autri pruvedimënc, fina do che chësc tiermul ie destumà la fazions dla suspension eventualmënter adoteda. L Chemun, nce dan che l tiermul ie passà, possa te uni cajo detlaré cun at mutivà l finé via dla suspension. L resta a uni moda mpe la puscibltà per l nteressà/la nteresseda de prejenté mo n iede da nuef la senialazion zertificheda cun la mudazions o la ntergrazions che ie de bujën. Ti pruzedimënc preudui da chësc coma ne vëniel nia aplicà l articul 11/bis dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17. 174)

(4) Ti caji che l ne vënie nia prejentà la senialazion coche preudù tl coma 2, pustoms a), b) y c), vëniel aplicà na straufonga aministrativa da 80,00 euro a 500,00 euro. Per la nuzeda de na frabica dan la senialazion zertificheda de agibltà iel da paië, a pië via dala esortazion dl Chemun, per uni mëns ntier o frazion de n mëns, na straufonga de scioldi tla mesura dl 0,5 pecënt dl cost de costruzion nunzià tl articul 80 dla pertes dla frabica ocupedes abusivamënter. 175)

(1) L zertificat de destinazion urbanistica cuntën la prescrizions urbanistiches n cont dla imubilia nteresseda y atestea che l ie unì ademplì defin la prescrizions di pruvedimënc de straufonga aldò dl articul 41 dla lege di 28 fauré 1985, n. 47, y mudazions suzessives.

(2) L zertificat de destinazion urbanistica muessa unì dat ora dal Chemun tl tiermul d’esclujion de 30 dis dala prejentazion dla dumanda relativa. L vel n ann alalongia dala data che l ie unì dat ora, ora che sce l ie unì mudà i strumënc urbanistics per detlarazion dl alienant/dla alienanta o de un di purtenienc/una dla purtenientes.

(3)176)

(4) Tl cajo che l zertificat nunzià dessëura ne vënie nia dat ora tl tëmp preudù, possel unì sostituì da na detlarazion dl alienant/dla alienanta o de un di purteniencuna dla purtenientes, cun chëla che l vën atestà che la dumanda ie unida prejenteda y ciuna destinazion urbanistica dla imubilia che vel aldò di strumënc urbanistics n forza o adotei, o che chisc strumënc ne ie nia ejistënc o che tl strumënt urbanistich generel apurvà iel scrit dant strumënc de atuazion.

(5)177)

(1) L vën ratà variazions essenzieles al proiet apurvà la mudazions che cumporta, nce tl singul:

1. na mudazion dla destinazions de nuzeda che determinea na stënta de sperses per servijes y atrezatures de nteres generel;
   
2. n aumënt dl volum o dla sëuraspersa tl cunfront dl proiet apurvà, ma chësc aumënt ne cumporta nia la realisazion de n organism de frabica autonom; sciche aumënt vëniel ratà:
   
   1. per la frabiches residenzieles, n aumënt dl volum de frabica tla mesura de plu dl:
      
   1.1) 20 percënt da nul a 1.000 m³;
   1.2) 10 percënt dai 1.001 m³ suzessives a 3.000 m³;
   1.3) 5 percënt dai 3.001 m³ suzessives a al plu 30.000 m³;
   2) per la frabiches nia residenzieles, n aumënt dla sëuraspersa brutto de partimënt tla mesura de plu dl:
   2.1) 20 percënt da nul a 400 m²;
   2.2) 10 percënt dai 401 m² suzessives a 1.000 m²;
   2.3) 5 percënt dai 1.001 m² suzessives a al plu 10.000 m²;
   
3. mudazions:
   
   1. dl'autëza dla frabica de plu de 1 n meter zënza variazion dl numer di partimënc;
      
   2. dla destanzes minimes, fissedes tla despusizions n forza, dla frabica dal’autra costruzions y dala sëides de proprietà, tla mesura de plu de 0,50 metri o te na mesura de plu de diesc zentimetri dala stredes publiches o de nuzeda publica, sce la frabica ie preududa diretamënter pra streda;
      
4. na mudazion dla carateristiches dl ntervënt apurvà n relazion ala tlassificazion nunzieda tl articul 62, sce l se trata de n ntervënt sometù a autorisazion;
   
5. na viulazion dla normes n forza tla materia dl frabiché antisismich, sce la viulazion ne reverda nia i aspec de pruzedura.
   

(2) I ntervënc nunziei tl coma 1, fac sun imubilies sometudes a liam storich, artistich, architetonich, archeologich, de cuntreda o ambientel, y sun imubilies che cëla sun parcs o sperses prutejedes naziuneles o provinzieles, vën ratei defin n desvieda dal’autorisazion, aldò y per fazion di articuli 88 y 91. Duc i autri ntervënc sun chësta imubilies, che toma danter i ntervënc nunziei tla njontes D y E, vën ratei variazions essenzieles.

(1) L Chemun eserzitea i duvieres de verdia sun l’atività de frabiché, nce sun chëla liedia, y l verifichea nce l’aurità dla detlarazions y zertificazions sun i proiec y la curespundënza dl’ativiteies y di ntervënc n fasa de realisazion al’autorisazion de cuntreda, al’autorisazion de frabiché, ala senialazion zertificheda de scumenciamënt atività (SZSA/SCIA) y ala comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA).

(2) L Chemun dejëuj l cuntrol de merit di cuntenuc dla CSLC/CILA, dla SZSA/SCIA, dla dumandes d’autorisazion de frabiché y dla senialazions de agibltà.

(3) 178)