d) Lege provinziala di 10 de messè dl 2018, n. 91)2)
Teritore y cuntreda

A 1) Lëures dedite che ne muda nia l cialé ora dla frabiches, cochemei denuminei per i fins urbanistics y dl frabiché, nce sce i cumporta la mudazion dla destinazion de nuzeda a cundizion che i curespuende ala despusizions urbanistiches;

A 2) ntervënc sun la fassades y la curidures dla frabiches, sce fac tl respet di plans dl culëur eventualmënter n forza tl Chemun y dla carateristiches architetoniches, morfotipologiches, de materia y dla finidures ejistëntes, coche p.ej.: renuvamënt dl smautà, sblanchejà nuef, furnimënc dedoravia o curidures; lëures de manutenzion di balcons, terasses o sceles dedora; ntegrazion o sostituzion de vedrines y njins de prutezion dl’ativiteies economiches, de finidures dedoravia o manufac sciche funestres, curnijes, glanderi, lëures da spangler, vieresc de tët, ciamins y cosses semientes; ntervënc de ijulamënt per l’efizienza energetica dla frabiches che ne comporte nia la realisazion de elemënc o manufac che sporj ora dala sciaguma, tlo leprò vëniel nce ratà chëi fac sun tët. Ala medema cundizions ne ie oradechël nia sometuda a autorisazion la realisazion o la mudazion de giaurides oravier o de vieresc sun tët, sce chisc ntervënc ne interessea nia i bëns liei aldò dl articul 11, coma 1, pustoms f) y b), de chësta lege, tl lim, per chëst’ultima, ala imubilies de nteres storich-architetonich o storich-testemuniel, tlo leprò vën nce ratedes la frabiches da paur tradiziuneles, ijuledes o nluegedes ti zëntri o nujiei storics;

A 3) ntervënc per l cunsolidamënt statich dla frabiches, tlo leprò vëniel ratà nce i ntervënc che ie de bujën per l miuramënt o l adatamënt per rejons antisismiches, sce i ne cumporta nia mudazions ala carateristiches morfotipologiches, ai materiai dedoravia dla fassades o al volum y al’autëza dla frabica;

A 4) ntervënc che ie de bujën per tò demez rëms architetonics, sciche la realisazion de rampes dedoravia per l superamënt de deslivei nia majeri de 60 cm, la nstalazion de njins de auzeda sun la sceles, la realisazion de auzaderi dedoravia o njins semienc sun sperses de purtenienza dedite che ne ie nia da udëi dala lerch publica;

A 5) lëures fac sun fassades segonderes o te lercs de purtenienza dedite, o te lueges a uni maniera nia da udëi dala lerch publica, o sce l se trata de mplanc ntegrei tla cunfigurazion dedora dla frabiches y sce chisc ntervënc ne nteressea nia bëns cun n liam aldò dl articul 11, coma 1, pustoms f) y b), de chësta lege, tl lim per chësta ultima dla imubilies de nteres storich-architetonich o storich-testemuniel, tlo leprò nce ratedes la frabiches da paur tradiziuneles, ijuledes o nluegedes te zëntri o nujiei storics:

1. nstalazions de mplanc tecnologics dedoravia a servisc dla frabiches singules nia sometudes a vel autorisazion de frabiché, sciche cundiziunadëures y mplanc de climatisazion cun pertes dedoravia, mplanc de sciaudamënt, antenes paraboliches y antenes;
   
2. nstalazion, mudazion y sostituzion de mplanc tecnologics dedite tla frabiches ejistëntes;
   
3. nstalazion de tancs dal gas cun na capazità de al plu 13 m³, cun la pertes che toca leprò;
   
4. la realisazion de de pitli sistems de tratamënt dl’eghes de desćëria per nchin a 50 abitanc ecuivalënc;
   

6)

1. nstalazion de panei da surëdl (termics o fotovoltaics) per l refurnimënt de frabiches singules, sce pusiziunei sun tëc plac y a na maniera che n ne i vëije nia dala lercs publiches dedora;
   
2. nstalazion de panei da surëdl (termics o fotovoltaics) per l refurnimënt de frabiches singules, sce ntegrei tla cunfigurazion di tëc, o cuncei via sun i tëc cun la medema nclinazion y l medemo urientamënt dla frabiches, aldò dl regulamënt nunzià tl articul 29, coma 3;
   

A 7) nstalazion de micro generatëures a vënt cun n’autëza de ndut nia majera de 1,50 m y n diameter nia majer de 1,00 m, sce chisc ntervënc ne nteressea nia i bëns cun liam aldò dl articul 11, coma 1, pustoms f) y b), de chësta lege, tl lim, per chësta ultima, dla imubilies de nteres storich-architetonich o storich-testemuniel, rates tlo leprò nce la frabiches da paur tradiziuneles, ijuledes o nluegedes ti zëntri o nujiei storics;

A 8) ntervënc d’adatamënt funzionel de cabines per mplanc tecnologics a rë, tlo vëniel nce ratà la sostituzion dla cabines ejistëntes cun manufac semienc per tipologia y dimenscions, coche nce ntervënc destinei ala nstalazion y al svilup dla rë de comunicazion eletronica a gran slune, nce cun n aumënt dl’autëza de nia plu de 50 cm;

A 9) nstalazion de njins de segurëza sun i tëc dla frabiches per no tumé ju;

A 10)

1. opres de manutenzion y adatamënt dla lercs dedite, publiches o privates de costruzions ejistëntes, sciche tretuares, banchëtes de stredes, ijules de trafich, cumpunëntes de njins de sperses publiches, funtanes, sce les ie fates tl respet dla carateristiches morfotipologiches, di materiai y dla finidures bele dant ejistëntes, y dl carater tipich dl cuntest local;
   
2. sostituzion de njins de destribuzion y automac da dé ora carburant tla stazions de refurnimënt;
   
3. nstalazion, mudazion o sostituzion de strutures per fermedes dla curiera;
   
4. nluegiamënt de mesuns de publizità, tofles de nfurmazion y senialetica aldò dla diretives apurvedes dala Jonta provinziela;
   

A 11) opres de urbanisazion primeres preududes te plans de atuazion bele valutei per fins de cuntreda;

A 12)

1. ntervënc da dejëujer sun la sperses de purtenienza dla frabiches che ne cumporta nia de gran mudazions dla strutures planimetriches y dla vegetazion, realisei tl respet dla carateristiches morfotipologiches, di materiai y dla finidures bele dant ejistëntes, sciche nce dl carater tipich dl cuntest dl luech, sciche l adatamënt dla lueges fonzifichedes, la realisazion de troies, la nstalazion de funtanes, la sistemazion de vërt y opres semientes che ne muda nia la morfologia dl grunt, y, tla medema sperses, la demolizion n pert o defin, zënza recostruzion, de volums tecnics y manufac de njonta zënza valor architetonich, storich o testemuniel particuler;
   
2. la nstalazion de seres per adurvanza da cësa cun na sëuraspersa nia majera de 20 m2;
   

A 13) ntervënc de manutenzion, sostituzion o adatamënt de ntredes, sieves, mures de sëida y de sustëni, nstalazion de elemënc de segurazion contra l rumpì ite sun ntredes, sieves y mures de sëida fac tl respet dla carateristiches morfotipologiches, di materiai y dla refinidures, a cundizion che chisc ntervënc ne nteresseie nia i bëns cun liam aldò dl articul 11, coma 1, pustoms f) y b), de chësta lege, tl lim, per chësta ultima, dla imubilies de nteres storich-architetonich o storich-testemuniel, tlo leprò vëniel nce ratà la frabiches da paur tradiziuneles, ijuledes o nluegedes ti zëntri o nujiei storics;

A 14) senté sienes y lëns, singui o te grupes, sun sperses publiches o privates, cun ejempleres adulc dla medema sort o de sortes autoctones o a uni maniera storicamënter naturalisedes y tipiches di luesc;

A 15) tl respet dla despusizions de defendura di bëns archeologics sciche nce dla prescrizions de cuntreda spezifiches eventueles n cont dla sperses de nteres archeologich nunziedes tl articul 12, coma 1, pustom h), de chësta lege, la realisazion y manutenzion di ntervënc sot a tiera che ne cumporta nia la mudazion permanënta dla morfologia dl grunt y che ne ruina nia la strutures vegetaziuneles y i elemënc de cuntreda sciche:

1. volums cumpletamënter sot a tiera zënza pertes sëura tiera;
   
2. cundotes a prescion y rëies de irigazion, zitli y opres d’abineda d’ega de sofonz zënza manufac che cëla ora sëura tiera;
   
3. mplanc geotermics per frabiches singules;
   
4. tancs sot a tiera, zisternes y manufac semienc sot a tiera;
   
5. canai, roles o cabli sot a tiera per la rëies de destribuzion locala de servijes de nteres publich o dl’eghes fosces zënza realisazion de manufac nueves che cëla sëura tiera ora;
   
6. cunliamënt ala rë dla infrastrutures.
   

Ti caji cumpedei su dessëura iel lascià pro la realisazion de pozec che cëla sëura tiera ora de nia plu de 40 cm. Sce l se trata de cundotes dal’ega y rëies d’irigazion muessa l damandant/la damandanta avëi la cunzescion per la derivazion dl’ega.

A 16) ocupazion temporera dl grunt privat, publich o de nuzeda publica tres la nstalazion de strutures o de manufac bel scëmpl tachedes ju pra fonz zënza opres de mur o de fundamënta, per manifestazions, spetaculi, evënc o per mostres y venduda de marcanzia, mé per l tëmp che la manifestazion vën dejëuta, a uni maniera nia per plu de 120 dis tl ann de surëdl;

A 17) nstalazions dedoravia nluegedes per ativiteies economiches sciche eserzizies che dà ora da maië y da bever, ativiteies cumerzieles, turistich-rezetives, sportives o dl tëmp liede, metudes adum da elemënc che possa saurì unì tëuc adalerch y tëuc demez sciche tëndes, plataformes, elemënc peravënt da les pertes, manufac de urnamënt, elemënc da fé umbria o d’autra strutures lesieres de curidura, y zënza pertes de mur o strutures tachedes ju stabilmënter pra fonz; ora che tl vërt alpin;

A 18) nstalazion de strutures de sustëni per l monitoraje ambientel o per mesurazions y usservazions geognostiches, ora che chëles destinedes a ativiteies de crissa de idrocarbures;

A 19)

1. ntervënc tl raion dl dejëujamënt dl’atività agrera-forestela-pasturela tl vërt agricul y tl bosch, che ne cumporta nia la mudazion permanënta dl stat dla lueges cun costruzions de frabica y d’autra opres zeviles, y for che l se trate de ativiteies y opres che ne mude nia l bilanz idrogeologich dl teritore;
   
2. ntervënc sun mplanc idraulics agreres de valor storich o de testemunianza;
   
3. nstalazion de seres mubiles sajoneles che ne à deguna strutures de muradura, pei, pergules, manufac singui muvibli de lën per mëter massaria agricula, cun sëuraspersa curida nia majera de 5 m² y bel scëmpl tachei ju pra fonz zënza opres de fundamënta o opres de muradura; la rëies contra la tampesta, plohes y rëies de prutezion per cultures agreres;
   
4. costruzion de tiaces y banc dal’eves cunforms ala diretives apurvedes dala Jonta provinziela;
   
5. ntervënc de manutenzion liei al’atività dla pescia;
   
6. ntervënc de manutenzion dla viabiltà de ujinanza, de puscion y forestela che ne muda nia la strutura y la curidura dl fonz dla trasses;
   
7. ntervënc de manutenzion y realisazion de mures a sëch fac a na maniera tradiziunela y cianei per ativiteies agrer-foresteles y de pastura, fac cun materiai y tecniches tradiziuneles;
   
8. ntervënc de represtinazion dla ativiteies agricules y de pastura tla sperses rureles chersciudes ite dala vegetazion de bosch y sienes, do che l ie unì azertà la nuzeda agricula y de pastura da dant da pert dla autoriteies cumpetëntes, sce l ne ie degun liams sun chësta sperses tl plan de cuntreda;
   
9. splanamënc tl vërt agricul zënza opres de sustëni, cun mantenimënt dl andamënt generel dl grunt, che tol ite te uni cajo n deslivel de n meter de plu o de manco, zënza mudazions a elemënc de cuntreda y dl bilanz idrogeologich;
   
10. depusizion de material de giaveda per la bonificazion agricula tl vërt agricul te n raport nchin a 1m³/m² a n mascim de 2.000 m³, zënza opres de sustëni, zënza mudazions a elemënc de cuntreda y zënza mudazions dl bilanz idrogeologich;
    
11. m) estrazion y spustamënt de sasc y material da tiera per nuzeda persunela finalisei ala realisazion de ntervënc amiscibli, zënza mudazions dl bilanz idrogeologich, mudazion dla destinazion de nuzeda dla sëurasperses o mudazions de elemënc de cuntreda;
    

A 20)

1. l taië lëns, la forestazion, la reforestazion la opres de bonificazion, lëures contra l meldefuech y de mantenimënt da dejëujer ti bòsc;
   
2. pratiches de cultura di bòsc autorisedes n basa ala normativa de setor;
   
3. ntervënc de cuntenimënt dla vegetazion che crësc a na maniera spontana che ie de bujën per la manutenzion dla infrastrutures publiches ejistëntes purtenientes al bosch, sciche per ejëmpl eletrodoc, viabiltà publica, opres idrauliches;
   
4. ntervënc de costruzion o adatamënt dla viabiltà al servisc dla ativiteies agrer-foresteles y de pastura y funzioneles ala gestion y defendura dl teritore, pruibides per l trafich urdiner, a ciarejeda unica y cun fonz nia sigilà, zënza opres de sustëni o mudazion di elemënc de cuntreda ejistënc. L resta mpe l’autorisazion per i azesc ai raions da mont, sciche nce per i plans, cochemei tlamei, che cuntën previjions n cont dla manutenzion dla stredes foresteles;
   
5. manutenzion de azesc ai raions da mont;
   

A 21) realisazion de monumënc, sasc de fossa, capeles y opres d’aredamënt te curtines;

A 22) nstalazion de marchises perasurëdl sun terasses, fassades o te lercs de purtenienza per adurvanza privata, ora che tl vërt alpin;

A 23) nstalazion de sënies per eserzizies de cumerz o per d’autra ativiteies economiches, sce realiseda dedite tla sperses d’esposizion o te na luegia semienta destineda a chësc; sostituzion de sënies ejistënc, bele nstalei aldò dla lege, cun sënies semienc n cont de dimenscions y nluegiamënt. La delibrazion dal’autorisazion ne reverda nia i sënies y i mesuns de retlam cun iluminazion variabla;

A 24) ntervënc de manutenzion di liec di ruves, dla spuendes y di ëures di flusc d’ega, tlo leprò vëniel nce ratà i ntervënc sun la vegetazion de sienes y de sotbosch pra l’eghes per seguré che l’eghes posse regorer demez. Chisc ntervënc ne daussa nia cumporté mudazions permanëntes dl cialé ora dla morfologia dl flus d’ega; ntervënc de manutenzion y represtinazion funzionela di sistems de reguramënt y desćiarieda dl’eghes y dla opres idrauliches tl liet dl ruf;

A 25) ntervënc puntuei de njenieria naturalistica mirei al regulamënt dl’eghes y/o ala cunservazion dl fonz, che vëij danora l’adurvanza de plantes autoctones y pionieres, nce n cumbinazion cun materiai inerc de pruvenienza locala o cun materiai artifiziei biodegradabli;

A 26) ntervënc de manutenzion o sostituzion, zënza ampliamënc dla dimenscions, di njins muvibli ejistënc nluegei tl cheder de strutures rezetives alalergia che à bele n’autorisazion de cuntreda, fac tl respet dla carateristiches morfotipologiches, di materiai y dla finidures dedora ejistëntes;

A 27) desmontaja y montaja periodica de strutures sajoneles cun autorisazion de cuntreda;

A 28) ntervënc de recostruzion fedela de frabiches, manufac y mplanc tecnologics che per cunseguenza de desgrazies natureles o catastrofes ie tumei nsëuralauter o unic desdrui defin o n pert, o che ie oget de na urdinanza de demolizion per pericul de tumé nsëuralauter, sce l ie puscibl azerté lsi cunsistënza y cunfigurazion aldò dla lege dant ejistënta y a cundizion che l ntervënt vënie realisà tl tëmp de nchin diesc ani dal avenimënt y che l curespuende ala frabica o al manufat uriginel n cont de nluegiamënt, dimenscion planivolumetrica y cialé ora dedoravia, restan mpe mé i renuvamënc che ie de bujën per l adatamënt ala despusizions antisismiches y de segurëza di mplanc tecnologics;

A 29) demolizions y represtinazion dl stat dla lueges n cunseguenza de pruvedimënc contra viulazions de frabica;

A 30) opres y ntervënc de frabica fac n varianta a proiec autorisei per fins de cuntreda, che ne superëie nia l 2 percënt dla mesures dl proiet n cont de autëza, destanzes, cubatura, sëuraspersa frabicheda o spustamënc dla spersa de basa dla frabica.