In vigore al

RICERCA:

In vigore al: 21/11/2014

o) Lege Provinziala di 17 de mà dl 2013, n. 81)
Svilup y sustëni dla famlies tl Südtirol

1)
Pubblicheda tl Buletin Ufiziel dla Region

PERT I

PRINZIPS GENEREI Y FINS

Art. 1 (Fins)

(1) La familia ie la fundamënta de nosta sozietà y l ambient d’educazion, de furmazion y dla relazions plu mpurtant per la mutans/i mutons. Pervia de si funzion de sustëni per la generazions nueves àla na funzion soziela fundamentela.

(2) L obietif de chësta lege ie chël de sustenì, tl cheder de na politica dla familia urganica, la families dl Südtirol te duta si fases de vita y de crië la cundizions de basa adatedes acioche les posse realisé a na maniera ndividuela n si model de vita.

(3) La Provinzia autonoma de Bulsan, tlameda da tlo inant Provinzia, sustën la cumenanzes de familia y la formes de cunvivënza defrëntes, te chëles che persones dla medema generazion o de generazions defrëntes ie liedes da n raport strënt, cëla l’una sun l’autra y seurantòl respunsabltà la una per l’autra.

(4) La mesures de chësta lege se urientea de viers dla familia coche cumenanza intiera o de viers dl sustëni de cumponënc singuli dla familia y tën cont dla formes y fases de vita defrëntes. N’atenzion partuculera giapa tl cheder de chësta lege families cun mutans/mutons da mantenì.

(5) La Provinzia mira cun chësta lege, tl cheder de si pudëi y de si cumpetënzes y tl respet dla despusizions stateles y europeiches valëivles, a chisc obietifs:

  1. valorisé la familia coche cumenanza soziela;
  2. sustenì la furmazion de na familia;
  3. renfurzé l’autorespunsabltà y l svilup dla ressurses ndividueles dla families y de si cumponënc aldò di prinzips dla sussidiaretà y dla lidëza de vela;
  4. defënder y sustenì i dërc di cumponënc dla familia y dantaldut chëi dla mutans/di mutons a cëria y dla persones cun dejabltà;
  5. sustenì y ncurajé la valivanza dla chances de duc i cumponënc dla famila;
  6. miuré   l bensté y la cualità de vita dla families y sustenì la relazions danter la persones tla families y ora dla families;
  7. renfurzé l sëns de respunsabltà de pere y oma tl’educazion dla mutans/di mutons;
  8. sustenì l’assistënza y cura de cumponënc dla familia de duta la tlasses d’età tla families y ora dla families nstëssa;
  9. miuré la cunziliabltà de familia y lëur;
  10. sustenì y alesiré la familia tres prestazions de cosses y scioldi;
  11. miuré la culaburazion y l lëur de rë tl cheder dla mesures de promozion dla families sciche nce la ufiertes ti ciamps soziei defrënc.

Art. 2 (Prinzips y prioriteies)

(1) Tla realisazion di fins fissei tl articul 1 vëniel tenì cont de chisc prinzips:

  1. l tò ite ativamënter sogec publics y privac dai ciamps soziei defrënc, da ënc y rëies teritorieles y dala families nstësses tla fasa de prugramazion y atuazion dla mesures a bën dla familia;
  2. la persones respunsables di ciamps politics defrënc y i atëures singui adatea si ntervënc ai fins de chësta lege;
  3. tl’ elaborazion y tla realisazion dla mesures per l sustëni dla familia vëniel tenì cont dla grandëza, dla prestazions y dla cëria dla familia;
  4. aldò di fins, dla despunibltà y dla cëria aministrativa puderà l azes ala prestazions unì cunlià al davani y al avëi;
  5. n elemënt zentrel per l’elaborazion y la realisazion dla mesures ududes danora da chësta lege ie l bën dla muta/dl mut.

(2) Tl cheder di fins stabilìi dal articul 1 à la Provinzia chësta prioriteies:

  1. renfurzé abenëura la families: per n svilup armonich dla familia vën sustënì l renfurzamënt bonorif dla cumpetënzes relaziuneles, genitorieles y educatives. Per arjonjer i fins nunziei vëniel sustenì ntervënc mirei y cualifichei che ie saurì azessibli per la families;
  2. cunzilië miec familia y lëur: per purté pro a n balanz danter la vita da uni dì dla familia y l lëur vëniel sustenì mesures per l miuramënt dla cundizions genereles. L vën tlo tenì cont di bujëns defrënc dla families;
  3. sustenì economicamënter la families: per l miuramënt dla cundizions de vita dla families y per l renfurzamënt dla valivanza dla chances sozieles vëniel metù a despusizion prestazions economiches diretes y ndiretes.

PERT II
MESURES PER L SUSTËNI DLA FAMILIES

Art. 3 (Ntervënc mirei a sustenì la familia)

(1) I fins nunziei tl articul 1 vën realisei tres n sistem ntegrà y coordinà de ntervënc. Ntervënc a bën dla familia ie chëi che mira a miuré la cualità de vita y l bensté dla familia n generel y a alesiré la cëria dla families.

(2) Per la planificazion, la realisazion y la valutazion dla mesures a sustëni dla families lëura la Provinzia, i chemuns, i cumprensores raionei, la mprejes, i partner soziei y la reprejentanzes di nteresc adum te na culaborazion strënta. La families vën tëutes ite ativamënter.

(3) La Provinzia à chisc duvieres:

  1. la prugramea y coordinea i ntervënc mirei a miuré l’azions de sustëni dla families a livel provinziel;
  2. la nfurmea, sensibilisea y cunsieia n cont dla scumenciadives de sustëni dla families;
  3. la stabilësc i ndicatores che ie de bujën per la definizion dla cunziliabltà danter familia y lëur y per l cuntrol dla mesures curespundëntes;
  4. la crieia mpulsc per miuré l’azions a bën dla familia;
  5. la sustën scumenciadives a bën dla familia sciche nce l’ativiteies de ënc publics y privac zënza fins de davani, scumenciadives de genitores, rëies y grupes d’autoaiut;
  6. la usservea y valutea la mesures che ie n droa a livel provinziel y la sustën la nrescida sun la familia.

(4) I chemuns y i cumprensores raionei à chisc duvieres:

  1. i sustën a livel local l bensté dla families, i lëura adum traversalmënter a na maniera strënta, cunlieia y se barata ora te na rë cumpetënzes y se cunfrontea regularmënter;
  2. i reprejentea a livel local l prim pont de referimënt per families y istituzions;
  3. i mët a jì ntervënc de nfurmazion, sensibilisazion y consulenza n cont ala scumenciadives de sustëni dla families a livel local;
  4. i coordinea i ntervënc che mira a miuré l’azions de sustëni dla familia a livel local y ncurajea la culaburazion danter i atëures locai che lëura cun la families y a bën de chëstes;
  5. i mët a despusizion si strutures per la realisazion de scumenciadives de sustëni dla familia;
  6. i sustën scumenciadives de sustëni per la familia;
  7. tla fasa de planificazion y d’atuazion dla mesures a bën dla familia se cunfrontei y stabilësci a una ciunes de chëstes che ie adatedes a na maniera otimala a unì realisedes a livel sëuracumenel;
  8. i seurantòl duc i autri duvieres y la funzions che ti ie esplizitamënter unic atribuìi da chësta lege o da d’autra despusizions de lege.

(5) Per l’otimisazion dla culaborazion y per la criazion de na rë stabila de cunliamënt numinea uni chemun y uni cumprensore raionel danter i cumëmbri de si jonta na referënta/n referënt per l ciamp familia.

Art. 4 (Lëur de rë tl ciamp dla familia)

(1) Per ativé, dantaldut ti raions dedora dla ziteies, scumenciadives miredes ai bujëns dla families se cruzien de sustenì la culaborazion tl ciamp familia a livel teritoriel y trasversel y la realisazion de rëies stabiles de cunliamënt a livel provinziel, cumprensoriel y cumenel.

(2) L vën sustenì formes defrëntes de culaborazion urganiseda, scumenciadives per i genitores, grupes de lëur y de autoaiut spezifiches sciche nce rëies teritorieles, che crieia n valor de njonta per la families.

(3) Per nuzé la sinergies y per otimisé la ressurses vëniel pra la planificazion y l svilup de mesures de politica per la families tëut ite la reprejentantes/i reprejentanc di nteresc dla families y la urganisazions privates.

Art. 5 (Politica di tëmps)

(1) Cun politica di tëmps ntënden l’azions urientedes de viers dl miuramënt dla cualità dla vita dla zitadines/di zitadins – cun cunscidrazion particulera dla families – tres mesures miredes ala regulamentazion di tëmps y al’urganisazion dla lerches che determinea la vita da uni dì. Te chësc cuntest vëniel danter l’autra mesures nce sustenì l’istituzion y la gestion de banches dl tëmp.

(2) L obietif ie chël de ti alesiré ala families cun bujëns de tëmp defrënc l azes ai servijes publics y privac y de miuré la nuzeda dla lerches publiches. N’atenzion particulera ti vën data ai tëmps de scola y de lëur che cundizionea dassënn i ritms y i tëmps dla famiglia, sciche nce ai trasporc publics.

(3) La linies diretives per la coordinazion y la urganisazion de tëmps y nuzeda adatei ala families a livel provinziel, raionel y cumenel vën fissedes cun regulamënt d’esecuzion.

Art. 6 (Lerches abitatives y ambienc de vita per la families)

(1) La Provinzia sustën la realisazion de lerches privates y publiches sciche nce de nfrastrutures abitatives per families, acioche chëstes posse se svilupé y crëscer tla fases de vita defrëntes y giapé sustëni te situazions zarieuses.

(2) La proietazion y la realisazion de ntervënc urbanistics tulerà ite la criazion de lerches publiches plu a mesura de familia y zënza rëms architetonics.

(3) Per sustenì cun cuntribuc finanzieres l frabiché abitatif privat per families y crië n raport de balanz danter l mond dla proprietà y l bujën d’abitazions a fit uniral, tl cheder dla politica abitativa, laurà ora modiei de finanziamënt urientei de viers di bujëns dla families.

(4) La Provinzia mët a jì formes inuvatives dl frabiché abitatif soziel y vëij danora lerches aposta ulache la families possa se ancunté y se cunfrunté.

(5) Per sustenì la cunvivënza danter generazions defrëntes, alesiré la cunziliabltà danter familia y lëur y l se purté pro dl svilup de relazions sozieles vëniel metù a jì modiei abitatifs che va sëura la generazions ora.

Art. 7 (Sustëni preventif dla familia)

(1) Per fé a na moda che i genitores posse realisé miec si funzions y respunsablteies y purté pro a n bon svilup dla familia tla fases dla vita defrëntes, sustën la Provinzia l’adozion y l putenziamënt de chësta mesures y scumenciadives de prevenzion:

  1. mesures de sensibilisazion per la families y i operatëures urientedes a sustenì n atejamënt defrënt de viers di rodui de gene y a ncurajé n majer recunescimënt dla mpurtanza dla familia;
  2. predisposizion de assé nfurmazions saurì azessibles per genitores y per chi che sarà tosc genitores;
  3. mesures per la promozion de n cunfront bonorif cun tematiches che reverda la familia y la vita de pèr per njenië i genitores dl daunì ala nasciuda, al tëmp do la nasciuda y ai mudamënc fisics, psicologics, mentei y familieres che l vester genitores porta cun sé;
  4. programs de furmazion ala familia y al vester genitores per grupes spezifiches de utënc, a lim bas y urientei de viers di bujëns, sciche nce sustëni tl’educazion mirà a miuré la cundizions de vita da uni dì dla familia, a miuré y sustenì la cumpetënzes di genitores y a renfurzé l raport danter genitores y mutans/mutons y danter la generazions. La partezipazion ativa di peresc ie te chësc cuntest da tò particulermënter n cunscidrazion;
  5. mesures per l autoaiut dla families miredes a renfurzé ressurses ejistëntes y a putenzië la costituzion de grupes d’autoaiut, l aiut de ujinanza y la scumenciadives de genitores;
  6. proiec d’educazion a cësa per la prevenzion de situazions familieres problematiches;
  7. azions miredes de consulënza y d’acumpaniamënt dla families finalisedes a superé melsegurëzes y deficulteies tl raport de pèr, tl’educazion dla mutans/di mutons y tl’ativiteies de cura y assistënza de persones de familia;
  8. servijes de consulënza y d’acumpaniamënt a lim bas per mutans/mutons y jëunes/jëuni;
  9. mediazion tla families finaliseda ala prevenzion y al superamënt di cunflic de familia, cun atenzion particulera al acumpaniamënt y ala consulënza ti caji de separazion y spartizion.

Art. 8 (Cunziliabltà de familia y lëur)

(1) La Provinzia sustën a livel soziel, aziendel y familier ntervënc che porta pro al’atuazion y al miuramënt dla cunziliabltà de familia y lëur.

(2) Per ncurajé a livel soziel na cunzezion defrënta di rodui de gene y otimisé la valivanza danter i genesc tla vita de familia y prufescionela adotea la Provinzia chësta mesures:

  1. la sustën azions miredes a purté ala valivanza de gene te duc i ciamps soziei;
  2. la mët a jì programs finalisei al ampliamënt dla imajes de rodul, al’atuazion de ntervënc d’educazion y furmazion sun i valores de gene y ala partezipazion ativa di peresc tl tré su y eduché si mutans/mutons;
  3. la crieia sburdles, acioche tramedoi i genitores, y a na maniera particulera i peresc, posse se nuzé dl’aspietadiva genitoriela.

(3) Per miuré la cunziliabltà danter familia y prufescion tl mond dl lëur vëniel adotà chësta mesures per na politica de gestion dl personal urienteda de viers dla familia:

  1. la predisposizion de nfurmazions miredes y cumpletes per cie che reverda la prestazions a sustëni dla familia y l renserimënt tl lëur;
  2. l sustëni dla zertificazion “audit familiaylëur”, che premiea aziendes pitles, mesanes y grandes, aministrazions publiches, istituzions de furmazion, urganisazions zënza fin de davani, assoziazions, lies y d’autra istituzions privates y publiches. Te chësc cuntest vëniel dantaldut cialà de fé a na moda che l’aziendes y urganisazions pitles y mesanes ébe azes ala zertificazion. L vën oradechël cuntrolà regulermënter sce i tituleres dla zertificazion sodesfea inant i recuisic che ie de bujën;
  3. tl cajo de mesures diretes o ndiretes de sustëni publich sciche nce tl cajo de garejedes d’apalt scrites ora da ënc publics possel mo unì alesirà l’aziendes, l’assoziazions y d’autri sogec privac che à ativà mesures miredes al miuramënt dla cunziliabltà danter familia y lëur y a sustëni dla familia;
  4. l sustëni dla realisazion de strutures aziendeles per la nfanzia;
  5. l sustëni de ufiertes aziendeles de furmazion, ajurnamënt y recualificazion prufescionela spezifiches per l renserimënt tl lëur;
  6. la promozion dla realisazion y dl svilup de nfrastrutures y tecnologies nueves, a na maniera particulera te raions struturalmënter dëibli, per fé che la comunicazion devënte plu mutila y per garantì ala families n azes plu diret ai servijes y na majera flessibltà tla urganisazion dla stieres;
  7. l sustëni dla stipulazions de cuntrac de njonta a livel aziendel, de setor o teritoriel che vëij danora a na maniera particulera mesures de sustëni per la familia.

Art. 9 (Sustëni economich ala families)

(1) La Provinzia porta pro al sustëni dla families y ala cumpensazion dla cëries familieres, sibe tres prestazions economiches tla forma direta, sibe tres l seguramënt y l sustëni de alesiramënc curespundënc. Chësta mesures tol ite sibe la prestazions che ie ududes danora diretamënter da chësta lege, sibe nce la prestazions ududes danora da d’autra leges de setor, sciche per ejëmpl mesures per l dërt al stude, trasporc publics, frabiché abitatif, politiches sozieles y sanitera che ie urientedes al sustëni dla familia.

(2) Per chësc fin adotea la Provinzia chësta mesures:

  1. nce cun l obietif de sustenì l’assistënza a cësa da pert de genitores, l paië ora na prestazion economica per families cun mutans/mutons d’età danter nul y trëi ani, coche cuntribut per l’assistënza y per la curidura dla spëises de mantenimënt dla fians/di fions; l paië ora suzessif na prestazion per families cun mutans/mutons coche cuntribut per la curidura dla spëises de mantenimënt dla mutans/di mutons. Per chësc fin vëniel adurvà i mesuns che la Provinzia y la Region destineia a chësc obietif tl respet dla destinazions d’adurvanza respetives y n cunscidrazion dla situazion economica dla families. I recuisic d’azes y i criteres per paië ora y gestì la prestazions ie fissei cun delibrazion dla Jonta provinziela;
  2. la ntroduzion sun l teritore provinziel de na cherta vantajes per la familia che alesirea economicamënter la families cun mutans/mutons minorenns. Cun la cherta vantajes possen cumpré a priejes scuntei o alesirei prodoc y servijes defrënc de nteres per la families, pitei da istituzions publiches y sogec privac; 2)
  3. apurvazion y atuazion de diretives per l’adozion de politiches tariferes a mesura de familia ti setores defrënc, a una cun i furnidëures publics y cun la partezipazion di furnidëures privac de servijes;
  4. alesiramënc de chëutes a livel provinziel y cumenel per families cun mutans/mutons a cëria o persones de familia nia aotonoms, tl respet dla cumpetënzes provinzieles y cumeneles tla materia.
2)
L pustom b) dl articul 9, coma 2 ie unit sostituì nsci dal articul 10, coma 1 dla L.P. di 16 d’utober 2014, n. 9.

Art. 10 (Ufiertes d’ assistënza y d’ acumpaniamënt)

(1) Per sustenì la ncëria d’educazion y la lidëza de dezijion y per ti unì ancontra ai bujëns di genitores vëniel sustenì l’assistënza dla mutans/di mutons da pert di genitores tla familia sciche nce i servijes d’assistënza dedora dla familia. La Provinzia y i ënc cumpetënc sustën y ncurajea tramedoi formes coche ufiertes de valor valif, de chëles che la vela depënd dai bujëns dla mutans/di mutons sciche nce dala carateristiches y pusciblteies dla families.

(2) Perchël vëniel:

  1. putenzià ti luesc l azes flessibl ala scumenciadives de sustëni dla familia y miurà l coordinamënt di servijes;
  2. sustenì l autoaiut dla families tla forma de scumenciadives de genitores, grupes de juech, zëntri genitores-mutons y d’autra scumenciadives;
  3. pità y putenzià sun dut l teritore y aldò dl bujën i servijes sozio-educatifs per la prima nfanzia tres scolines coa, microstrutures per la prima nfanzia, microstrutures aziendeles y servijes per la nfanzia a cësa da pert de omans/peresc dl dì. Chësc vën realisà tl cheder dla despusizions nunziedes tla Pert IV de chësta lege;
  4. putenzià la ufierta d’assistënza a scola per mutans/mutons y renfurzà la culaborazion cun assoziazions juniles, cultureles, sportives y dl tëmp liede;
  5. putenzià l’ufierta d’assistënza y d’acumpaniamënt extrascolastica y ntegrativa per mutans/mutons cun cunscidrazion particulera dla fasces d’età defrëntes, dla cundizions familieres, sozieles y teritorieles miuran l cunliamënt danter i servijes.

(3) Mutans/mutons cun dejabltà à l medemo dërt d’azes ai servijes d’assistënza y d’acumpaniamënt.

(4) Per seguré na cualità auta pra i servijes d’assistënza y d’acumpaniamënt stabilësc la Provinzia standarc de cualità y la cuntrolea che i vënie respetei.

(5) L’assistënza a persones de familia nia autonomes vën sustenida tres n sistem adecuat de prestazions economiches o de cosses aldò dla lege provinziela sun i ntervënc per l’assistënza dla persones nia autonomes.

(6)  Tl cheder de si cumpetënzes istituzioneles cëla la Provinzia che l Stat y la Region se cruzie che i tëmps dedichei al’educazion dla mutans/di mutons y ala cura de persones de familia nia autonomes vënie recunesciui a fins de pension y sustenì i paiamënc ulenteres de cuntribuc per chisc fins. La Provinzia se mpënia tl particuler de abiné soluzions per l genitor che dan tò la dezijion de se dediché al’educazion dla mutans/di mutons à laurà tl ciamp privat. 3) 

3)
L articul 10, coma 6 ie unit sustituì nsci dal articul 10, coma 1 dla L.P. di 17 de setëmber 2013, n. 12.

PERT III
COORDINAMËNT DLA MESURES A SUSTËNI DLA FAMILIA

Art. 11 (Agenzia per la familia)

(1) La Provinzia segurea l coordinamënt y l cunliamënt te na rë dla mesures de politica familiera ti ciamps d’atività defrënc tres l’istituzion de na ”Agenzia per la familia”.

(2) L’Agenzia per la familia ie costituida coche raion aldò dl articul 3 dla lege provinziela di 23 d’auril 1992, n. 10. La dotazion dl urganich vën determineda n funzion di duvieres fissei da chësta lege. La Jonta provinziela ti mët a despusizion al’Agenzia per la familia tl cheder dl bilanz provinziel i mesuns finanzieres che ie debujën per si atività.

(3) L’Agenzia per la familia à chësta funzions:

  1. la ejaminea la leges provinzieles che ie bele n forza sciche nce la prupostes de lege nueves y d’autra despusizions n cont dla fazions diretes y ndiretes sun la cualità de vita dla families y la dà jù n chësc cont si arac y cunsëies;
  2. la eserzitea na funzion de mpuls y ndrezamënt de viers dla strutures aministratives dla Provinzia per l’atuazion dla mesures a bën dla familia ududes danora dala leges provinzieles per l sustëni dla familia y dai prinzips fissei da chësta lege;
  3. la nfurmea, cunsieia, sustën y cunlieia te na rë la strutures provinzieles y i ënc publics y privac, la urganisazions, l’assoziazions y la mprejes che lëura te setores de relevanza per la familia y la à la funzion de pont de referimënt y de zënter de cumpetënza sibe per l’Aministrazion provinziela sibe de viers di partneri dedora;
  4. la coordinea a livel provinziel i ntervënc de promozion dla families y l svilup de politiches dl tëmp urientedes de viers dla familia;
  5. la possa dejëujer diretamënter o sustenì scumenciadives per la promozion dla familia;
  6. la ie cumpetënta per l’elaborazion de n plan de sustëni dla families sustenibla y de fazion longia, la scrij regulermënter na relazion sun la familia n culaborazion cun la Consulta per la familia y l ASTAT y la possa dejëujer mo d’autra nrescides sëuraprò sun la families tl Südtirol;
  7. la fej pert dla Cumiscion Audit che valutea la cunziliabltà danter familia y lëur;
  8. la à la funzion de de secretariat per la Consulta per la familia;
  9. la cunzed cuntribuc a istituzions publiches y privates; 4) 
  10. la realisea y sustën scumenciadives per l’educazion y l’assistënza dla families; 4)
  11. la prugramea, svilupea, cuntrolea y coordinea scumenciadives y servijes spezifics tl setor dla familia; 4)
  12. la ie d’assistënza per la microstrutures aziendeles; 4)
  13. la garantësc i servijes d’assistënza ti orares ora di tëmps de scola sciche i servijes d’assistënza da d’instà y ntan l domesdì; 4)
  14. la ie cumpetënta per la mediazion familiera; 4)
  15. la ie cumpetënta per l sustëni y per la scumenciadives a bën di ëi. 4)
4)
I pustoms i) – o) ie unic njuntei dal articul 7, coma 4 dl D.P.P. di 16 de mei 2014, n. 17.

Art. 12 (Consulta per la familia)

(1) La Consulta per la familia ie l organn consultif dla Jonta provinziela per la tematiches de relevanza per la familia.

(2)La Consulta per la familia ie metuda adum da:

  1. L’ assessëura/L assessëur de cumpetënza per la families;
  2. Doi reprejentantes/reprejentac dla Provinzia;
  3. doi reprejentantes/reprejentac di Chemuns;
  4. na reprejentanta/n reprejentant dl’economia;
  5. na reprejentanta/n reprejentant dla urganisazions sindacheles;
  6. nuef reprejentantes/reprejentanc dl’assoziazions per la familia;
  7. trëi reprejentanc di servijes a bën dla families. 5)

(2/bis)  La Presidënta/L Presidënt dla Consulta per la familia ie l’assessëura/l assessëur per la familia. 6)

(3) La Consulta per la familia vën numineda dala Jonta provinziela per l tëmp dla legislazion n basa a prupostes di setores reprejentei. La Jonta proviniela apurvea l regulamënt dla Consulta per la familia.

(4) La Consulta per la familia se anconta almanco trëi iedesc al ann y à chisc duvieres:

  1. la ti fej prupostes ala Jonta provinziela per l adatamënt dla legislazion provinziela ai bujëns nueves tl setor dla familia,
  2. la lëura ora prupostes per l sustëni y la promozion dla familia,
  3. la porta a esprescion arac y cunsëies,
  4. la possa purté a esprescion si posizion sun tematiches de relevanza per la familia, dantaldut per cie che reverda la legislazion tla materia dla familia y si atuazion. I cumëmbri dla consulta per la familia ie persones de referimënt per la families y per d’autri organisms nia reprejentei tla Consulta. 7)

(5) I duvieres de organns cunsultifs bele istituìi o udui danora che se cruzia mé de tematiches de relevanza per la familia y che ne ie nia istituìi aldò de na despusizion de lege aposta vën asseniei ala Consulta per la familia.

5)
L articul 12, coma 2 ie unit sostituì nsci dal articul 10, coma 2 dla L.P. di 16 d’utober 2014, n. 9.
6)
L articul 12, coma 2/bis ie unit njuntà dal articul 10, coma 3 dla L.P. di 16 d’utober 2014, n. 9.
7)
L pustom d) dl articul 12, coma 4 ie unit mudà nsci dal articul 10, coma 3 dla L.P. di 16 d’utober 2014, n. 9.

PERT IV
SERVIJES D’ASSISTËNZA PER LA PRIMA NFANZIA

Art. 13 (Servisc dla omans/di peresc dl dì)

(1) La Provinzia sustën l servisc dla omans/di peresc dl dì, che ënc privac acreditei pieta zënza fin de davani.

(2) L servisc dla omans/di peresc dl dì ie l’atività de persones che cëla de mestier te si cuatier n cunliamënt cun i ënc nunziei tl coma 1 sun un o de plu mutans/mutons tl’età da trëi mënsc nchin a trëi ani. I pieta n servisc che ie caraterisà sibe da n’atmosfera de familia che nce da n se dejëujer dl dì struturà dal pont d’ududa educatif per ti jì ancontra a na maniera flessibla ai bujëns dla families y tl respet di ritms y tëmps ndividuei de uni mut/muta aldò de si svilup. Azes a chësc servisc à nce mutans/mutons che do avëi cumplì l terzo ann de vita ne va mo nia ala scolina. La Provinzia possa ti cunzeder ai ënc zënza fins de davani aldò dl coma 1 cuntribuc per spëises de nvestimënt.

Art. 14 (Scolines coa)

(1) La Provinzia sustën l servisc de scolina coa metù a jì dai chemuns.

(2) La scolina coa ie n servisc sozio-pedagogich per la prima nfanzia destinà a mutans/mutons danter trëi mënsc y trëi ani. La scolina coa sustën la mutans/i mutons te si bensté y a crëscer n armunia cialan che la families giape n aiut adecuat te si duvieres educatifs y purtan nce pro che les sibe bones de cunlië l miec puscibl i bujëns dl lëur y dla familia tl cheder de n sistem cumplet de segurëza soziela. L azes al servisc à nce mutans/mutons che do avëi cumplì trëi ani ne va mo nia ala scolina. La capazità dla scolina coa ie de al manco 15 y al plu 60 lueges.

Art. 15 (Microstrutures per la prima nfanzia)  

(1) La Provinzia sustën l servisc de microstrutura per la prima nfanzia metù a jì dai Chemuns o da ënc privac acreditei zënza fins de davani.

(2) La microstrutura ie n servisc sozio-pedagogich per la prima nfanzia destinà a mutans/mutons danter trëi mënsc y trëi ani. La sustën la mutans/i mutons te si bensté y a crëscer n armunia cialan che la families giape n aiut adecuat te si duvieres educatifs y purtan nce pro che les sibe bones de cunlië l miec puscibl i bujëns dl lëur y dla familia tl cheder de n sistem cumplet de segurëza soziela. L azes al servisc à nce mutans/mutons che do avëi cumplì trëi ani ne va mo nia ala scolina. L servisc vën pità te na forma flessibla y l ie nce puscibl na frecuenza de puec dis al’ena y per n numer limità d’ëures al dì. La capazità dla microstrutura ie de al plu 20 lueges.

Art. 16 (Microstrutures y servijes per l dì aziendei per mutans/mutons)

(1) Per l sustëni de mesures che alesirea la cunziliabltà de familia y lëur possa la Provinzia ti cunzeder al’aziendes, al’assoziazions relatives y ai ënc publics y privac tl teritore dla provinzia de Bulsan cuntribuc per la curidura dla spëises de gestion dla microstrutures y di servijes per l dì per mutans/mutons d’età prescolastica y scolastica nchin a undesc ani che chësta strutures nstësses mët a despusizion de si culaboradëures diretamënter tla lueges de lëur o a livel interaziendel o tres la compra de lueges per mutans/mutons pra servijes semienc bele esistënc.

(2) La Jonta provinziela determinea cun na si delibra i criteres y la modaliteies per la cunzescion di cuntribuc nunziei tl coma 1 restan mpé l fat che l’aziendes y l’assoziazions relatives sciche nce i ënc publics y privac che giapa i cuntribuc possa se damandé che la families che se nuza di servijes tòle pert ala spëises tla mesura de al plu l 35 percënt de dut l custimënt. Per la gestion dla microstrutures y di servijes per l dì aziendei nunziei tl coma 1 stipulea la mprejes y si assoziazions sciche nce i ënc publics y privac nteressei a ativé chisc servijes per si culaboradëures cunvenzions aposta cun i ënc zënza fins de davani che ie atifs tl setor di servijes per la nfanzia.

Art. 17 (Regulamënt d’esecuzion)

(1) Cun regulamënt d’esecuzion vëniel determinà la carateristiches pedagogiches, assistenzieles, urganisatives y strutureles per n livel cualitatif aut di servijes dla omans/di peresc dl dì, dla scolines coa, dla microstrutures y di servijes per l dì aziendei per mutans/mutons d’età prescolastica y scolastica y i mecanisms de cuntrol curespundënc.

(2) Acioche l posse unì garantì pra i servijes udui danora tl articul 16, coma 1 n’aculienza adecuata di mutans/mutons cun dejabltà ti finanziea la Provinzia al ënt gestëur di servijes l personal y i mesuns che ie debujën per chësc fin.

Art. 18 (Prugramazion y cosć di servijes sozio-pedagogics per la prima nfanzia)

(1) La Jonta provinziela determinea a una cun l Cunsëi di Chemuns l svilup dla rë di servijes per la prima nfanzia nunzieda ti articuli 13, 14 y 15 sciche nce la distribuzion de chisc sun l teritore. I Chemuns eserzitea la funzions aministratives liedes ala ufierta di servijes nunziei. Locai adatei y da garat te d’autra strutures publiches possa unì nuzei per i servijes per la prima nfanzia.

(2) La Jonta provinziela determinea per uni sort de servisc per la prima nfanzia l custimënt al’ëura lascià pro a cuntribut. I ënc publics che giapa n cuntribut possa mé fé dumanda che l cuntribut ti vënie paià ora per l’ëures di servijes efetivamënter nuzedes, al netto dla cumpartezipazion tarifera.

(3) La tarifa al’ëura a cëria dla families che se nuza di servijes vën determineda per la pert de custimënt al’ëura lasceda pro a cuntribut aldò dl decret dl Presidënt dla Jonta provinziela di 11 d’agost 2000, n. 30 y mudazions suzessives. La Jonta provinziela, a una cun l Cunsëi di Chemuns, stabilësc l numer mascim de ëures che i nuzënc di servijes possa nuzé al mëns a tarifa alesireda.

Art. 19 (Istituzion dl fond per i servijes sozio-pedagogics per la prima nfanzia)

(1) Tl bilanz provinziel vëniel istituì l fond per la cunzescion de cuntribuc per la gestion di servijes sozio-pedagogics per la prima nfanzia, tlo dedò tlamà fond. L fond ie destinà ala curidura finanziera dla spëises curëntes per l’assistënza a mutans/mutons nchin a trëi ani tla scolines coa, tla microstrutures per la prima nfanzia nunziesdes tl articul 15 sciche nce pra omans/peresc dl dì, che ne ie nia curides dala cuotes de cumpartezipazion ala spëisa a cëria de chi che se nuza di servijes. La dumanda de cuntribut possa unì presenteda dai Chemuns tla forma singula o assozieda. I criteres de cunzescion relatifs vën stabilìi, a una cun l Cunsëi di chemuns, cun pruvedimënt dla Jonta provinziela.

(2) Tl fond va ite chësta ressurses finanzieres:

  1. na cuota al ann a cëria dla Provinzia,
  2. na cuota al ann a cëria di Chemuns.

(3) Cun l bilanz anuel de previjion determinea la Jonta provinziela, do avëi audì l Cunsëi di chemuns, l’entità dl fond.

(4) La Provinzia y i Chemuns alimentea l fond te pertes valives sun la basa de na cërta soma al’ëura che la Jonta provinziela determinea a una cun l Cunsëi di chemuns. La soma al’ëura vën multiplicheda cun l numer dl’ëures de servisc prugramedes y lascedes pro per mutans/mutons nchin a trëi ani per l ann de refrimënt. Per chësc fin fissa i chemuns n ucajion dl’acurdanza sun la finanzes locales aldò dl articul 2 dla lege provinziela di 14 de fauré 1992, n. 6, la soma dl fond reguler che ie da destiné al fond sciche nce la soma minima n raport al numer dla mutans/di mutons dla fascia d’età curespundënta che muessa unì udù danora a cëria de uni singul chemun.

(5) La Provinzia alimentea oradechël l fond cun mesuns finanzieres leprò che ie da adurvé per curì i cosć de chëi servijes che ie bën lascei pro a cuntribut, ma che ne ie no curìi dala partezipazion tarifera dla families nuzëntes no dala somes al’ëura fisses dla Provinzia o dai Chemuns aldò dl coma 4.

(6) Sce l numer d’ëures efetivamënter nuzedes fossa mënder dl’ëures prugramedes ti vëniel acredità la defrënzia ai chemuns tl prim eserzize finanzier puscibl do chël de referimënt.

PERT V
DESPUSIZIONS TRANSITORES Y FINELES

Art. 20 (Abrogazion dla despusizions transitores)

(1) La lege provinziela di 9 d’auril 1996, n. 8, “Mesures per l’assistënza ala nfanzia”, ie abrogheda cun la jita n forza dl sistem finanzier nuef di servijes per la prima nfanzia nunzià tla Pert IV de chësta lege.

(2) La lege provinziela di 8 de nuvëmber 1974, n. 26, “Scolines coa” ie abrogheda cun la jita n forza dl sistem de finanziamënt nuef di servijes per la prima nfanzia nunzià tla Pert IV de chësta lege.

(3) L articul 23/ter dla lege provinziela di 21 de dezëmber 1987, n. 33 ie abrogà cun la jita n forza di criteres nunziei tl articul 9, coma 2 pustom a). La soma dla prestazion nueva ududa danora ne daussa, al netto dla nflazion, nia vester plu bassa de chëla ududa danora tl articul abrogà.

(4) L articul 16/ter dla lege provinziela di 31 d’agost 1974, n. 7 ie abrogà. I cuntribuc curespundënc al eserzize finanzier 2013 vën mo manejei n basa ai criteres che valova dant.

(5)L sistem de finanziamënt nuef di servijes per la prima nfanzia nunziei tla Pert IV de chësta lege vën aplicà cun la jita n forza di criteres de cunzescion de cuntribuc nunziei tl articul 19 y a uni moda nia dan l ann finanzier 2014. I lëures de preparazion che ie de bujën vën fac aldò dla despusizions nunziedes tla Pert IV. 8)

8)
L articul 20, coma 5 ie unit sostituì dal articul 10, coma 2 dla L.P. di 17 de setëmber 2013, n. 12.

PERT VI
DESPUSIZIONS FINANZIERES

Art. 21 (Despusizions finanzieres)  

(1) La mesures ududes danora da chësta lege vën finaziedes sibe tres normes provinziels spezifiches sibe tres l fond per la politiches dla familia, istituì coche unità previjiunela de basa tl bilanz provinziel.

(2) Per l’atuazion dla mesures nunziedes tl articul 9, coma 2 pustom a) vëniel autorisà la gestion ora dl bilanz aldò dl articul 15, coma 3 y dl articul 65 dla lege provinziela di 29 de jené 2002, n. 1. La Jonta provinziela fissa i criteres y la modaliteies relatives.

(3) Per l’atuazion di obietifs de chësta lege possa la Provinzia cunzeder cuntribuc per ativiteies y nvestimënc a urganisazions publiches y privates zënza fin de davani. La possa oradechël nstëssa purté dant y mëter a jì servijes, scumenciadives y programs te na forma direta.

(4) I criteres per paië ora cuntribuc, sce i ne ie mo nia regulei da d’autra leges provinzieles, vën fissei cun delibrazion dla Jonta provinziela. Bëns imubii y mubilia alesirei ie sometui a liam de destinazion. La dureda y la modaliteies dla costituzion dl liam y la modaliteies de retuda dl cuntribut tl cajo de alienazion o mudazion dla destinazion de ndrova ie definei cun delibrazion dla Jonta provinziela.

(5)La curidura dla spëises che se porta pro da chësta lege y sciazedes per l eserzize finanzier 2013 de 2.000.000,00 euro vën fata cun i stanziamënc de spëisa bele udui danora sun la uniteies previjiuneles de basa 09105, 09120, 09140, 09205, 09210 y 19115 a cëria dl eserzize 2013 y autorisei la mesures nunziedes tla lege provinziela di 9 d’auril 1996, n. 8 y mudazions suzessives, tla lege provinziela di 8 de nuvëmber 1974, n. 26 y mudazions suzessives sciche tl articul 23/ter dla lege provinziela di 21 de dezëmber 1987, n. 33 y mudazions suzessives, y tl articul 16/ter dla lege provinziela di 31 d’agost 1974, n. 7 y mudazions suzessives, abroghei cun l articul 20 de chësta lege. 9)

(6) L’Agenzia per la familia, che vën istituida cun l articul 11 de chësta lege, lëura tl cheder dla dotazion atuela dl urganich dl’aministrazion provinziela.

(7) La spëisa a cëria di eserizies finanzieres dl daunì vën fisseda cun la lege finanziera anuela.

Chësta lege unirà publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region. Duc y dutes, a chëi che ti spieta, ie ubliei de la usservé y de la fé usservé coche lege dla Provinzia.

 

9)
L articul 21, coma 5 ie unit sostituì nsci dal articul 10, coma 3 dla L.P. di 17 de setëmber 2013, n. 12.
ActionActionNormativa Costituzionela
ActionActionLegislazion Provinziela
ActionActionI Alpinistica
ActionActionII Lëur
ActionActionIII Mineres
ActionActionIV Chemuns y cumenanzes raioneles
ActionActionV Furmazion prufescionela y adestramënt al lëur
ActionActionVI Defendura di teraces, frabiches per l’ega
ActionActionVII Energia
ActionActionVIII Finanzes
ActionActionIX Turism y ndustria d’albierch
ActionActionX Assistënza y benefiziënza
ActionActionA A – Assistënza ala persones de tëmp
ActionActionB B – Servisc de consulënza per la families
ActionActionC C – Scolines coa – servisc umans dl di
ActionActionD D – Familia, ëila, junëza
ActionActionb) Lege Provinziala di 19 de jenà dl 1976, n. 6
ActionActiong) Lege Provinziala di 21 de dezëmber dl 1987, n. 33
ActionActioni) Lege Provinziala di 6 de novëmber dl 1989, n. 10
ActionActionj) Lege Provinziala di 29 de jenà dl 2002, n. 2
ActionActionm) Lege provinziala di 8 de merz 2010 , n. 5
ActionActiono) Lege Provinziala di 17 de mà dl 2013, n. 8
ActionActionE E – Mesures per persones cun handicap
ActionActionF F – Ntervënc tl ciamp dla dependënzes
ActionActionG G – Mesures per nvalic zevii
ActionActionH H – Assistënza economica de basa
ActionActionI I – Cooperazion per l svilup
ActionActionJ J – Servijes soziei
ActionActionK K – Previdënza ntegrativa
ActionActionL L – Ulentariat
ActionActionM Emigrei
ActionActionXI Ustaries
ActionActionXII Nuzënzes ziviches
ActionActionXIII Urdinamënt di bòsc
ActionActionXIV Sanità y igena
ActionActionXV Nuzeda dl’eghes
ActionActionXVI Cumerz
ActionActionXVII Artejanat
ActionActionXVIII Liber fundier y cataster
ActionActionXIX Ciacia y Pëscia
ActionActionXX Prutezion contra l meldefuch y prutezion zevila
ActionActionXXI Scolines
ActionActionXXII Cultura
ActionActionXXIII Ufizies provinziei y personal
ActionActionXXIV Defendura dla cuntreda y dl ambient
ActionActionXXV Agricultura
ActionActionXXVI Lernerat
ActionActionXXVII Fieres y marceies
ActionActionXXVIII Lëures publics
ActionActionXXIX Manifestazions publiches
ActionActionXXX Raiun y contrada
ActionActionXXXI Cuntabltà
ActionActionXXXII Sport y tëmp liede
ActionActionXXXIII Stredes
ActionActionXXXIV Trasporc
ActionActionXXXV Istruzion
ActionActionXXXVI Patrimone
ActionActionXXXVII Economia
ActionActionXXXVIII Frabiché abitatif
ActionActionXXXIX Leges cun desposiziuns desvalies (Omnibus)
ActionAction*
ActionAction*
ActionAction*
ActionActionIndesc cronologich