b) Lege Provinziala di 16 de merz dl 2000, n. 81)
Normes per stravardé la cualità dl’aria

(1) I valores lim d’emiscion stabilìi tla njonta C vën aplichei ai ponc singui d’emiscion tl’atmosfera y ie cunscidrei n referimënt ala cuantità d’emiscion gasëusa che ne ie nia slungeda plu de chël che ne ie da schivé dal pont d’ududa tecnich y funzionel.

(2) Ulache l ie tecnicamënter puscibl muessa la emiscions unì abinedes adum.

(3) I valores lim d’emiscion purtei a esprescion tl flus de massa o tla cunzentrazion ie n referimënt al’ëura de funzionamënt dl mplant tla cundizions de eserzize plu zariëuses.

(4) L gas de desćëria muessa unì lascià ora tl’atmosfera a na maniera che l posse se mescedé diretamënter cun la curëntes d’aria, y n generel ne daussa la sbuceda dla desćëria di gasc nia vester plu bassa dla colm dl tët.

(5) Tla njonta C vëniel oradechël fissà despusizions tecniches spezieles per cër’ mplanc. 3)

(1) La costruzion, l eserzize o la mudazions sustanzieles di mplanc che toma tla categories dla njontes A y B ie sometui al’apurvazion da pert dla Agenzia provinziela per l ambient 4). La despusizions dla lege provinziela di 24 de lugio 1998, n. 7, y mudazions suzessives resta mpe.

(2) Per l’apurvazion di mplanc muessel unì presentà al ambolt/al’ambolta teritorialmënter cumpetënt/cumpetënta, adum cun la dumanda per la cunzescion de frabiché, chësta documentazion:

1. la descrizion dl mplant;
   
2. la descrizion dl cërtl produtif y dla materies primes y di prudoc ntermesans adurvei.
   
3. la descrizion dla tecnologies adurvedes per schivé l mpaziamënt;
   
4. la ndicazion dla cuantità, dla cualità y dla lueges dla emiscions.
   

(3) Pernan che l à giatà la dumanda de cunzescion de frabiché damanda l ambolt/l’ambolta n arat sun l proiet al’Agenzia provinziela per l ambient 4) che fej al savëi si minonga tl tëmp de 60 dis. L arat dl’Agenzia provinziela per l ambient 4) ie liënt.

(4) Contra l arat dl’Agenzia provinziela per l ambient 4) iel puscibl fé recurs tl lim de tëmp de 30 dis dala nutificazion dl pruvedimënt ala cumiscion per la VFA 5) aldò dl articul 12 dla lege provinziela di 24 de lugio 1998, n. 7, y mudazions suzessives.

(1) L’Agenzia provinziela per l ambient dà l’autorisazion ala emiscions per l eserzize di mplanc che toma tla categories nunziedes tla njontes A y B. L trasferimënt di mplanc da na luegia a n’autra cumporta la destumeda dl’autorisazions esistëntes.

(2) L gestëur/La gestëura dl mplant nunzià tl coma 1 presentea al’Agenzia provinziela per l ambient, almanco 15 dis dan l mëter man dl eserzize, la dumanda d’autorisazion ala emiscions, dajan sëura la data dl scumenciamënt dl eserzize dl mplant. La dumanda muessa unì njunteda da na detlarazion dl gestëur/dla gestëura che atestea la cunformità dl mplant realisà cun l proiet apurvà aldò dl articul 4. La detlarazion ie sotscrita da n tecnich cualificà, scrit ite tl album prufescionel respetif.

(3) Do la presentazion dla documentazion nunzieda pra l coma 2 possa i mplanc unì metui a jì.

(4) Tl tëmp de 90 dis da canche i mplanc ie unic metui a jì vëni culaudei dal’Agenzia provinziela per l ambient che dà po l’autorisazion ala emiscions. L’autorisazion vën mandeda al gestëur/ala gestëura dl mplant y al ambolt/ala ambolta teritorialmënter cumpetënt/cumpetënta. L’autorisazion stabilësc la cuantità y la cualità dla emiscions, la periodizità y la sort de mesurazions d’autocuntrol sciche nce la prescrizions che ie de bujën per garantì l drë’ funzionamënt di mplanc.

(5) Te caji de mplanc particulermënter cumplesc possa l’Agenzia provinziela ambientala cunzeder na desvieda ala despusizions ududes danora ti comes 2 y 4 y damandé l’esecuzion de mesurazions d’autocuntrol che atesteie l respet di valores lim y dla prescrizions. Chësta mesurazions muessa unì fates da n lauratuere d’analisa ndependënt.

(6) Sce l’autorisazion ne vën nia data tl lim de tëmp nunzià ti comes 4 y 5 muessa l eserzize di mplanc unì fermà.

(7) Per sortes spezifiches de mplanc che toma tla categories nunziedes tla njonta B y ndividuedes n referimënt ala sort y ala manieres de produzion possa la Jonta provinziela apurvé n’autorisazion generela te chëla che la stabilësc i valores lim, la prescrizions, la mesurazions d’autocuntrol periodiches a chëles che uni singula sort de mplant ie sometuda sciche nce la manieres de presentazion dla dumanda d’autorisazion generela n desvieda da cie che ie scrit dant dai comes 2 y 4.

(8) L’autorisazion ala emiscions vel 15 ani. La dumanda de renuvamënt muessa unì presenteda dal gestëur/dala gestëura almanco un n ann dan che la destoma.

(9) Contra l’autorisazion ala emiscions nunzieda te chësc articul iel puscibl fé recurs te na sëula istanza ala cumiscion ambientala nunzieda tl articul 3 dla lege provinziela di 5 d’auril 2007, n. 2, y mudazions suzessives. L recurs ie da presenté tl lim de tëmp de 30 dis dala nutificazion dl pruvedimënt, dadedò ie l tëmp destumà.] 6)

(1) La relasceda de n’autorisazion ala emiscions per mplanc esistënc vën fata cun pruzedura scemplificheda, n desvieda da cie che ie stabilì dai articui 4 y 5, te chisc caji:

1. renuvamënt de n’autorisazion aldò dl articul 5, coma 8;
   
2. relasceda de n’autorisazion aldò dl articul 21, coma 2;
   
3. ajurnamënt de n’autorisazion data ora aldò dl articul 5 pervia de mudazions pra i mplanc nia sometudes ala relasceda de na cunzescion de frabiché.
   

(2) L gestëur/La gestëura di mplanc manda inant la documentazion ududa danora tl articul 4, coma 2 al ambolt/al’ambolta teritorialmënter cumpetënt/cumpetënta. Tl tëmp de 60 dis da canche chësta documentazion ie ruveda adalerch, y do avëi verificà che l ne ie nia de bujën de relascé na cunzescion de frabiché, manda l ambolt/l’ambolta inant la documentazion al’Agenzia provinziela per l ambient. La muessa vester njunteda da na dumanda d’autorisazion ala emiscions y da na detlarazion dl gestëur/dla gestëura che atestea la cunformità di mplanc ala despusizions de chësta lege, sotscrita da n tecnich cualificà scrit ite te n album prufescionel.

(3) Tl lim de tëmp de 90 dis dala presentazion dla dumanda nunzieda tl coma 2 dà l’Agenzia provinziela per l ambient l’autorisazion ala emiscions, cun chëla che l vën scrit dant la cuantità y la cualità dla emiscions, la periodizità y la sort de mesurazions d’autocuntrol sciche nce duta la prescrizions che ie de bujën per garantì l drë’ funzionamënt di mplanc. L’autorisazion vën mandeda per cunescënza al ambolt/al’ambolta teritorialmënter cumpetënt/cumpetënta.

(4) Per la relasceda dl’autorisazion possa l’Agenzia provinziela per l ambient se damandé dal gestëur/dala gestëura duta la nfurmazions che ie de bujën acioche l sibe puscibl verifiché i recuisic tecnics damandei dala lege y fé l culaudamënt di mplanc plu cumplichei.

(5) L’autorisazion ala emiscions vel 15 ani. La dumanda de renuvamënt muessa unì presenteda dal gestëur/dala gestëura almanco n ann dan che la destoma.

(6) Contra l’autorisazion ala emiscions nunzieda te chësc articul iel puscibl fé recurs te na sëula istanza ala cumiscion ambientala nunzieda tl articul 3 dla lege provinziela di 5 d’auril 2007, n. 2. L recurs ie da presenté tl lim de tëmp de 30 dis dala nutificazion dl pruvedimënt, dadedò ie l tëmp destumà. 7)

(1) Per mplant de combustion ntënden n despusitif tecnich te chël che l vën ossidà combustibli per adurvé l’energia produjeda nsci.

(2) Per mplant termich ntënden n mplant de combustion destinà ala produzion de ciaut costituì da un o plu generatëures de ciaut. N mplant termich vën definì zevil canche la produzion de ciaut ie dantaldut destineda al sciaudamënt de frabiches o al sciaudament d’ega per adurvanzes igeniches y saniteres.

(3) Ai mplanc de combustion che toma tla categories nunziedes tla njontes A y B vëniel aplicà i valores lim d’emiscion y la despusizions nunziedes tla njonta C.

(4) La njonta D stabilësc i valores lim d’emiscion, la periodizità y la manieres di cuntroi per i mplanc termics che ne toma nia tla sort nunzieda pra l coma 3. La determinea oradechël la sortes de mplant y la sortes de cuntrol che possa unì dejëutes da pert di/dla cuntrolëures di fums.

(5) La njonta D stabilësc i recuisic per l recunescimënt dla figura prufesciunela de “cuntrolëur o cuntrolëura di fums”. I/La cuntrolëures di fums muessa sodesfé criteres desmustrei de cumpetënza, mparzialità y drëta gestion dla nfurmazions. Sce i ufizies provinziei cumpetënc azertea vel’ iregularità o viulazion de lege tl’atività de cuntrol y de verifica pra i/la cuntrolëures di fums, vëniel aplicà a cëria de chisc na straufonga aministrativa medema a diesc nchin a vint iedesc la tarifa de cuntrol dl mplant n cuestion y, tl cajo che l fat ëssa da suzeder inò, revuchea la Jonta provinziela al cuntrolëur/ala cuntrolëura di fums l’autorisazion de fé la verifiches nunziedes tl coma 4.

(6) La tarifes mascimes che possa unì aplichedes per l’atività de cuntrol y verifica di/dla cuntrolëures di fums vën apurvedes dala Jonta provinziela. La spëises per i cuntroi ie a cëria di/dla gestëures di mplanc.] 9)

(1) Restan mpe la despusizions di comes che vën do vëniel tla provinzia de Bulsan lascià pro l’adurvanza de chisc combustibli:

1. combustibli gasëusc;
   
2. gasuele, kerosenn y d’autri destilei dl petruele cun n cuntenut de solper nia plu aut dl 0,2 percënt dl pëis;
   
3. lënia nia trateda te toc de na tumienza de al plu l 20 percënt tla forma de steles, planadices, scorzes, brichets zënza sustanzes lientes y ciarbon de lënia;
   
4. biodiesel cun la carateristiches aldò dla njonta dl decret ministeriel di 31 de dezëmber 1993 y uelesc vegetei nia tratei;
   
5. uele combustibl y d’autri destilei pesoc de petruele cun n cuntenut de solper nia plu aut dl 0,3 percënt, cun na restanza de carbonium nia plu auta dl 10 percënt dl pëis y n cuntenut de nichel y vanadium mascim de ndut 230 parts per milion.
   
6. uele combustibl y d’autri destilei pesoc de petruele cun n cuntenut de solper nia plu aut dl 1 percënt, cun na restanza de carbonium nia plu auta dl 15 percënt dl pëis y n cuntenut de nichel y vanadium de mascim de ndut de 230 parts per milion.
   

(2) I mplanc termics zevii che à la destinazions aldò dl articul 7, coma 2, nce sce nstalei te stabilimënc ndustriei o artejanei, te chëi che l vën dejëut d’autra sortes d’ativiteies, cun combustibli aldò di pustoms a), b), c) y d) dl coma 1.

(3) I mplanc nueves ndustriei y mescedei cun na putënza termica nia majera de 3 megawatt possa unì alimentei cun combustibli aldò dl coma 1, pustoms a), b), c), d) y e).

(4) Per la lavandaries ndustrieles vëniel lascià pro l’adurvanza de combustibl aldò dl coma 1, pustoms a), b), c), d) y e).

(5) Ti mplanc termics che funzionea cun combustibli solic a alimentazion automatica y che ie nstalei te aziendes te chëles che l vën laurà l leniam, possel unì adurvà, ora che i combustibli aldò dl coma 1, pustom c), nce lënia de restanza che vën dala produzion de leniam dl’azienda nstëssa, a cundizion che chësc ne sibe nia unì mprenià a prescion y che l ne cuntënie nia organoclorurei.

(6) L’adurvanza de restanzes vegeteles vën lasceda pro te mplanc cun na putënza termica majera che 500 chilowatt che vën tizei automaticamënter y che ie cuntrolei tresora n cont dla cunzentrazion de monossid de carbonium y dla tempratura dl gas de desćëria.

(7) Per la fujines vëniel lascià pro l coke mitelurgich y de gas, cun n cuntenut de elemënc julënc nchin al 2 percënt y cun n cuntenut de solper nchin al un percënt.

(8) Ti furniei per l sciaudaumënt de locai singui ie l’adurvanza de antrazit, de prudoc cuntenënc antrazit, de brichets cun n cuntenut de elemënc julënc de nchin al 13 percënt y n cuntenut de solper de nchin a1 un percënt lasceda pro.

(9) Per bujëns mutivei y spezifics de defendura dl ambient y dla sanità dla persona possa l’Agenzia provinziela per l ambient 4) pruibì o lascé pro l’adurvanza de cër combustibli sun l teritore dla provinzia de Bulsan.

(1) L plann dla cualità dl’aria ndividuea i raions dl teritore provinziel te chël che i valores lim dla cualità dl’aria ie superei y stabilësc i pruvedimënc da adoté per pudëi garantì l respet de chisc valores. Te chisc raions vëniel aplicà programs de reduzion dla emiscions. L plann stabilësc oradechël i traverc n cont dla cualità dl’aria y la manieres d’aplicazion di pruvedimënc per i arjonjer.

(2) L plann y i programs nunziei pra l coma 1 possa stabilì valores lim d’emiscion y prescrizions, nce liei ala cundizions de costruzion o d’eserzize di mplanc nunziei tla Pert I, plu rigurëusc de chëi stabilii aldò dl articul 3, a cundizion che chësc sibe de bujën per arjonjer i valores lim dla cualità dl’aria. 11)

(1) La cualità dl’aria vën gestida y cuntroleda sun dut l teritore provinziel aldò de cie che ie stabilì dala despusizions europeiches y n basa a cie che ie udù danora dal regulamënt d’esecuzion sun la cualità dl’aria.

(2) L regulamënt d’esecuzion nunzià tl coma 1 stabilësc chësc:

1. i valores lim dla cualità dl’aria;
   
2. la pruzedures per l cuntrol y la valutazion dla cualità dl’aria;
   
3. i criteres per lauré ora y apurvé l plann dla cualità dl’aria;
   
4. i criteres per l’adozion di programs de reduzion y de prevenzion dl mpaziamënt atmosferich;
   
5. i criteres per l’adozion di planns d’adozion sciche nce la sustanzes de mpaziamënt y de referimënt y i lims relatifs.
   

(3) I planns d’azion nunziei tl coma 2, pustom e) vën laurei ora per smendrì l risch de superamënt di valores lim y per nen limité la dureda. Chisc planns possa udëi danora mesures de cuntrol y de suspenscion dl’ativiteies, nce per cie che reverda l trafich di auti, che porta pro a superé i valores lim o i lims d’alarm.

(4) L’Agenzia provinziela per l ambient possa se damandé dai sogec che à la nfurmazions che ie de bujën duc i dac che i adrova per stabilì l cuntribut al mpaziamënt atmosferich tla funtanes d’emiscion defrëntes. 12)

(1) Canche l transit tres la provinzia de Bulsan de veicui che trasporta marcanzia arjonj i valores lim de frecuenza y de ntensità a na moda da ne vester plu cumpatibli cun la cundizions dla segurëza dla zirculazion y dla mubiltà, dla defendura dl ambient, dla prutezion dla sanità publica y dla prutezion dl orden publich, tòl l Presidënt dla Provinzia, dò avëi audì i assessëures per la Sanità, per i Trasporc, per la Ndustria y per l Ambient, pruvedimënc de limitazion dl trafich per i veicui de trasport de marcanzia cun n decret aposta.

(2) I criteres curespundënc vën fissei tl regulamënt d’escuzion.

(1) La Provinzia autonoma de Bulsan possa istituì na tarifa de nuzeda per la ntreda y la zirculazion de veicui a motor sun stredes de si cumpetënza dedora dl luech abità, sun chëles che l vën a se l désostituidade gran flusc de trafich de veicui a motor y chësc nce mé ntan cër tëmps dl ann. La istituzion dla tarifa de nuzeda à l fin de garantì n trafich te cundizions de segurëza, de schivé che l raion nteressà vënie sëuraciarià dal trafich, de smendrì la cungestion dl trafich veiculer y de seguré na miëura defendura dl’aria dal mpaziamënt y na miëura prutezion dl ambient y dla cuntreda.

(2) Sce l vën metù su na tarifa de nuzeda per la stredes o no depënd da:

1. la ndividuazion dla mesures per l miuramënt dla cundizions de zirculazion y dla segurëza dl trafich sciche nce per l smendrimënt dl mpaziamënt;
   
2. la ndividuazion dla prioriteies y di tiermui per l’atuazion dla mesures;
   
3. la ndividuazion dl lim mascim de trafich veiculer, uel dì, dl numer mascim de veicui a motor che daussa transité sun la streda o sun la pert de streda tl teritore.
   

(3) Per la ndividuazion dl lim mascim de trafich lascià pro vëniel tenì cont de:

1. la carateristiches dla streda dal pont d’ududa funzionel y de costruzion;
   
2. la despunibltà di raions de paussa y dla plazes da parché publiches y privates sciche nce la tarifes curespundëntes, sce les ie ududes danora;
   
3. la grandëza y la puscibltà de se nuzé dl raion nteressà y la despunibltà de percursc auternatifs;
   
4. la despunibltà de servijes de trasport auternatifs y la sort de chisc servijes;
   
5. la presënza de raions de defendura dla natura o d’autra formes de defendura dl ambient y dla cuntreda.
   

(4) Sce mëter su na tarifa de nuzeda per la stredes ne ie nia assé per mantenì l trafich ti lims de supurtanza stabilìi tl coma 3, tol la provinzia mo d’autra mesures aldò dl coma 2.

(5) La tarifa de nuzeda per la ntreda y la zirculazion sun cërta stredes de cumpetënza provinziela vën metuda su dala Provinzia y ie

1. calculeda aldò dla nuzeda efetiva dla stredes sometudes a tarifa de nuzeda;
   
2. calculeda aldò dl’ëura, dl raion, dla modaliteies de passaje y aldò dl veicul adurvà.
   

(6) L sistem de tarifa de nuzeda possa vester permanënt o temporer cun n priesc che muda ntan l di o tl tëmp d’aplicazion y l muessa se adaté l plu puscibl ai bujëns di nuzënc.

(7) Delidei dala tarifa de nuzeda ie chisc veicui:

1. i veicui dla polizai y di servijes de sucors sciche nce i veicui che dejëuj servijes tl nteres publich;
   
2. i veicui che vën adurvei da persones che dejëuj na prufescion sozio-sanitera ntan l eserzize de si lëur;
   
3. la corieres dl servisc publich y veicui, senialei te na maniera adateda, cun persones che à na capazità de se muever limiteda o mancënta;
   
4. i veicui dla persones residëntes tl raion dla streda sometuda a tarifa de nuzeda o dla trata de streda sometuda a tarifa de nuzeda, y i veicui di patrons de bëns imuvibli y di cultivadëures de teraces te chësc raion;
   
5. i veicui de persones che lëura tl raion dla streda sometuda a tarifa de nuzeda o dla trata de streda sometuda a tarifa de nuzeda.
   

(8) Tl bilanz provinziel vëniel destinà uni ann mesuns finanzieres che ie almanco ecuivalënc a chëi dla ntredes nunziedes te chësc articul per miuré la zirculazion sun la stredes tuchedes dal pruvedimënt, per defënder la sanità y l ambient sciche nce la cundizions de segurëza y, te na maniera particulera per:

1. miuré la sënta dla streda n cuestion, la njinies de prutezion y de senialazion dla stredes nteressedes, la plazes de paussa y da parché;
   
2. putenzië i servijes de trasport publich sun l teritore nteressà;
   
3. limité l trafich de veicui ti raions ambientalmënter sensibli;
   
4. tò pruvedimënc per la revalutazion y per la defendura dl ambient naturel ntëurvia.
   

(9) La Jonta provinziela possa dé dant, nce mé per proa, na tarifa de nuzeda per la ntreda y la zirculazion sun cërta stredes de cumpetënza provinziela per pudëi relevé i dac n cont dl smendrimënt dl mpaziamënt. 13)

(1) Lëures de lacadura a spriz daussa mé unì fac te mplanc de lacadura cun sistems d’aspirazion y de filtrazion adatei.

(2) Tëuc ora da chësta pruibizion ie i lëures de realisazion y de dertureda de frabriches y de mplanc che ne possa nia unì tëuc adalerch.

(1) Brujé ala lergia material de derivazion vegetela o restanzes d’uni sort per rumé su prei, ciamps, ronesc y bosc ie pruibì. 14)

(2) La pruibizion nunzieda tl coma 1 ne vën nia aplicheda te chisc caji:

1. brujé material de derivazion vegetela sun teraces ërc che ne ie nia da arjonjer cun mascins;
   
2. brujé plantes zidledes tuchedes da organisms danejënc de sort nfetiva, sce la nfezion ie zertificheda da na detlarazion relasceda dal servisc fito-saniter provinziel dla Repartizion 31 – Agricultura. Tl cajo de n cuntrol muessa chësc zertificat unì mustrà su;
   
3. brujé material vegetel pra proes contra l meldefuech da pert di studafuech;
   
4. mpië fuesc da ciamp, fuesc per griliedes y fuesc per manifestazions tradiziuneles;
   
5. brujé material de derivazion vegetela che ruva adum canche n ruma prei y pastures cun leresc dal prim de merz nchin ai 30 de juni d’uni ann, do che l ti ie unit fat al savëi al’autorità furestela cumpetënta. 15)
   

(1) Per l’ativiteies che cumporta la produzion, la laurazion, la manipulazion, l trasport, l cuncé su, l ciarië o l desćiarië de sustanzes stuepëntes vëniel aplicà la despusizions dla njonta C, Pert II, zifres 20 y 21.

(2) La Jonta provinziela dà ora diretives spezifiches per l cuntenimënt dla emiscions de sustanzes stuepëntes ti cantieres y sun la stredes d’azes respetives aldò dl nluegiamënt, dla dureda, dla sort y dla grandëza di cantieres o dla carateristiches tecniches di mplanc y dla mascins adurvedes. 16)

(1) Pra i mplanc aldò dla njontes A y B, che possa gaujé n desturb per si stlet tof, iel debujën che l vënie tëut pruvedimënc adatei, tecnicamënter atuabli, per limité l puz.

(1) I mplanc per l netamënt chimich de stofs y prudoc de pel muessa funzioné te n cërtl stlut.

(1) I mplanc termics cun putënza termica numinela medema o mëndra de 35 chilowatt y alimentei a man cun combustibli solic ie da manejé a na maniera che la emiscions de mpaziamënt vënie arbassedes l plu puscibl.

(2) I chemuns possa pruibì l eserzize di mplanc, che pervia de na si gestion fauza o nstalazion nia sciche l toca, gauja n mpedimënt grief ala igena publica.

(3) Sce l teritore cumenel ie te na luegia ulache i valores dla cualità dl’aria ie plu auc che i valores lim nunziei tl articul 10 possa i chemuns stabilì manieres spezieles de funzionamënt di mplanc nunziei tl coma 10 y udëi danora criteres per la nstalazion de mplanc nueves.

(4) La limitazions, la manieres y i criteres nunziei ti comes 1, 2 y 3 vën fissei cun regulamënt cumenel, do avëi audì la minonga dl’Agenzia provinziela per l ambient. 17)

(1) La verdia sun l’aplicazion de chësta lege ti spieta ai funzioneres dl’Agenzia provinziela per l ambient 4) che ie autorisei a chësc. Per cie che ie udù danora dala pertes II, III y IV de chësta lege ti spieta la verdia nce ai organns de cuntrol di chemuns. Per la pruibizions nunziedes tl articul 13 ti spieta la verdia nce ai organns de cuntrol dla Repartizion cumpetënta per i bosc y al corp di studafuech de prufescion.

(2) I funzioneres nciariei di cuntroi ie liedesc d’azeder a duta la lueges, te chëles che i à da fé cuntroi.

(3) Sce l vën cunstatà pra i cuntroi che i valores lim metui dant dala lege ie unic superei, scrij l’Agenzia provinziela per l ambient 4) dant la mesures, che ie da tò te n tëmp de al plu 90 dis, acioche i valores vënie arbassei a na moda che i ne supereie nia i lims scric dant dala lege.

(4) Sce i valores lim vën, dò la destumeda dl tëmp stabilì tl coma 3, for mo superei, muessa l mplant unì fermà.

(5) Contra la prescrizions dl’Agenzia provinziela per l ambient 4) possel, tl tëmp de 30 dis, unì fat recurs pra la cumiscion ambientela 5) aldò dl articul 12 dla lege provinziela di 24 de lugio 1998, n. 7, y mudazions suzessives.

(1) La viulazion dla despusizions de chësta lege vën sanziuneda cun la straufonghes aministratives ududes danora te chësc articul. Tl cajo che l vën aplicà la straufonghes peneles ududes danora dala legislazion statela ne vëniel nia aplicà la straufonghes aministratives per la medema viulazion.

(2) Chësta viulazions vën sanziunedes cun straufonghes aministratives:

1. chi che fej su n mplant zënza avëi tëut ite l arat nunzià tl articul 4 o chi che à metù a jì n mplant zënza l’autorisazions ududes danora dai articui 5 o 6 ie sometù a chësta straufonga aministrativa:
   
   1. per i mplanc nunziei tla njonta A: da euro 3.000,00 a euro 9.000,00;
      
   2. per i mplanc nunziei tla njonta B: da euro 1.000,00 a euro 3.000,00;
      
2. chi che metan a jì n mplant ne respetea nia la despusizions nunziedes tl articul 3, chi che ativea n mplant nuef y ne respetea nia i terminns y la prescrizions di articui 5 o 6, chi che ne se tën nia a cie che ie stabilì dal articul 18, coma 4 y che ne respetea nia i terminns nunziei tl articul 21, ie sometui a chësta straufonga aministrativa:
   
   1. per i mplanc nunziei tla njonta A, da euro 1.500,00 a euro 4,500,00;
      
   2. per i mplanc nunziei tla njonta B, da euro 500,00 a euro 1,500,00;
      
3. chi che se nuza de n combustibl nia autorisà aldò dl articul 8 ie sometù a chësta straufonghes aministratives:
   
   1. per i mplanc cun na putenzialità nchin 50 chilowatt: da euro 200,00 a euro 600,00.
      
   2. per i mplanc cun na putenzialità da 51 a 300 chilowatt: da euro 600,00 a euro 1.800,00.
      
   3. per i mplanc cun na putenzialità de plu che 300 chilowatt: da euro 1.800,00 a euro 5.400,00.
      
4. chi che ne se tën nia ala despusizions tla materia de cuntrol di fums nunziedes tl articul 7 o chi che ne respetea nia la pruibizion nunzieda tl articul 13 ie sometui a na straufonga aministrativa da euro 100,00 a euro 300,00;
   
5. chi che ne se tën nia a cie che ie stabilì dai articui 12, 14 y 15 ie sometù a na straufonga aministrativa da euro 500,00 a euro 1.500,00;
   
6. chi che ne se tën nia ala prescrizions nunziedes tl articul 18, coma 3, ie sometù a na straufonga aministrativa da euro 1.000,00 a euro 3.000,00. 18)
   

(1) La lege provinziela di 4 de juni 1973, n. 12 ie abrogheda. 19)

(1) I mplanc autorisei aldò dla lege provinziela di 4 de juni 1973, n. 12 che ne respetea nia i valores lim d’emiscion aldò dl articul 3 muessa unì adatei ala despusizions de chësta lege. Per chisc mplanc vëniel aplicà cie che ie udù danora dal articul 18, comes 3 y 4.

(2) I/La gestëures di mplanc che toma tla categories dla njontes A y B y che ie unic realisei o autorisei dan i 12 d’auril 2000 muessa presenté na dumanda d’autorisazion ala emiscions te chisc lims de tëmp:

1. nchin ai 31 de dezëmber 2009 per i mplanc che ne à nia l’autorisazion aldò dla lege provinziela di 4 de juni 1973, n. 12;
   
2. nchin ai 31 de dezëmber 2012 per i mplanc aldò dla lege provinziela di 4 de juni 1973, n. 12.
   

(3) Nchin al’apurvazion dla njonta D nunzieda tl articul 7 restel n forza l decret dl Presidënt dla Jonta provinziela di 15 de jené 1993, n. 2. 20)

(1)  La Jonta provinziela ajurnea, sostituësc y muda la njontes de chësta lege aldò dla cunescënzes scientifiches y dl prugres tecnologich, n presënza de fac y zircustanzes de prëscia y che ne ie nia da udëi danora, y n cunseguenza de mudazions dla despusizions comuniteres. 21)

Mplanc y ativiteies cun de gran emiscions de sustanzes de mpaziamënt dl’atmosfera

1. Mplanc de combustion
   
   1. Mplanc termics alimentei cun gas metan y GPL cun na putënza termica numinela de plu che 3 MW;
      
   2. Mplanc termics alimentei cun gasuele, biomassa o biodiesel cun na putënza termica numinela de plu che 1 MW;
      
   3. Mplanc de combustion alimentei cun uele combustibl o a biogas cun na putënza termica numinela de plu che 0,3 MW;
      
   4. Motores fisc a combustion nterna cun na putënza termica numinela de plu che 0,3 MW ora che i agregac de strom d’emergënza; 23)
      
   5. Motores fisc de combustion nterna alimentei cun gas de lënia cun na putënza termica numinela de plu che 0,3 MW y i mplanc relatifs de gasificazion de lën. 24)
      
2. Laurazion de mitei
   
   1. Mplanc de arestida o sintetisazion de minerei metalics
      
   2. Dlegadoies de mitei
      
   3. Mplanc per l tratamënt de sperses de mitei tres pruzesc eletrolitics o chimics
      
   4. Tumpra de mitei cun n cunsum de uele al dì de 0,5 kg
      
   5. Dlegheda a prescion cun adurvanza de mitei y liadures
      
3. Laurazion de minerei
   
   1. Mplanc per la produzion de prodoc de ceramica (plates de tët, ziedli, plates de fonz, porzelanes y nsci inant) tres cueta o cun pruzedures ndustrieles de suiamënt.
      
   2. Mplanc per la produzion de peton y d’autri materiai de costruzion ora che chëi depusitei temporermënter ti cantieres de frabica.
      
   3. Mplanc per la produzion de zement, peton y ghips.
      
4. Laurazion dl lën y dla plastica
   
   1. Tiscelaries, sies y d’autra ativiteies miredes ala produzion de mubilia, ogec, mpacamënc y d’autri prodoc a basa de lën cun mplanc d’aspirazion de plu che 10.000 m³/h.
      
   2. Produzion y laurazion de ogec de plastica.
      
5. Laurazions chimiches
   
   1. Ndustria chimica y farmazeutica o mireda ala produzion de prodoc fitosaniteres y de cautamënt
      
   2. Produzion de prodoc de fibres de scipa
      
   3. Produzion y laurazion de articui de gumi
      
   4. Produzion de polimeres, coles, forbes, laches, cëires, tintes y prodoc semienc
      
   5. Produzion de jiefes y sustanzes de netamënt sintetiches per la igena y la profemeria cun na produzion al dì de plu che 50 kg.
      
6. Gestion dl refudam
   
   1. Mplanc de smaltimënt o tratamënt dl refudam
      
   2. Mplanc de cumpostamënt o de fermentazion dl refudam (tratamënt biologich)
      
   3. Mplanc de sarëinamënt dl’eghes
      
   4. Mplanc de laurazion dl refudam da alimenteres
      
   5. Mplanc de combustion cun na putënza termica numinela de plu che 0,3 MW che se nuza de prodoc che vën dala ativiteies nunziedes de sëura.
      
7. Ativieteies de lacadura y de stratificazion
   
   1. Atività d’aplicazion de laches y d’autra curidures
      
   2. Veicui o d’autra mascins mubiles
      
   3. Sperses de mitel y de scipa
      
   4. Sperses de lën y de plastica
      
   5. Sperses de stof, de papier y folies
      
   6. Cuiam
      
   7. Adurvanza de coles y d’autra curidures adesives
      
   8. Netamënt de sperses cun adurvanza de solvënc
      
   9. Tipografies, litografies, serigrafies cun adurvanza de tintes, laches y d’autri prodoc che cuntën solvënc
      
   10. Curidura de firtrac
       
   11. Mpreniazion dl lën
       
8. Ndustria alimentera y de vejeladura
   
   1. Produzion de pan, conditories y mprejes ala semea cun na ndroa de farina de plu che 300 kg
      
   2. Arestaries de café y arestaries de d’autri prodoc cun na produzion de plu che 50 kg al di.
      
   3. Laurazion y cunservazion de maiadives (versura, verdura, cërn y nsci inant) ora che la dlaceda y la refrigerazion cun na produzion o n’adurvanza de materies primes de plu che 300 kg/g
      
   4. Mplanc de sfumieda ndustriei y artejanei
      
   5. Majenamënt de blava y prodoc semienc cun na produzion de plu che 500 kg al di
      
9. D’autra ativiteies
   
   1. Produzion de papier y prodoc de carton
      
   2. Mplanc per la produzion o la dlegheda de mescedanzes metudes adum da bitums o ter y prodoc minerei, stluc ite i mplanc per la preparazion de materiai per la costruzion de stredes
      
   3. Crematoresc
      

PERT I
Mplanc y ativiteies cun emiscions limitedes

Chisc mplanc vën ratei autorisei sce i respetea la prescrizions dl proiet y a cundizion che l gestëur/la gestëura dl mplant mande ite almanco 15 dis dan la jita n funzion de chisc mplanc la comunicazion dl scumenciamënt dl’atività sun n formuler aposta dl’Agenzia provinziela per l ambient.

• • Bulidura o tai al plasma de ogec y sperses metaliches cun l aiut de mascins o cun almanco trëi pustazions da bulì a man.
  
  • - valor lim emiscion stueps: 30 mg/m³
    
• • Tiscelaries, sies y d’autra ativiteies miredes ala produzion de mubilia, ogec, mpacamënc y d’autri prodoc a basa de lën cun mplanc d’aspirazion de nia plu che 10.000 m³/h.
  
  • - valor lim emiscion stueps: 30 mg/m³
    
• • Motores fisc a combustion nterna alimentei cun gas de lënia cun na putënza termica numinela de plu che 0,3 MW y i mplanc relatifs de gasificazion de lën. 25)
  

PERT II
Mplanc y ativiteies cun emiscions difuses

Chisc mplanc vën ratei autorisei a na maniera generela sce i respetea la prescrizions dl proiet.

1. Mplanc de ventilazion te garajes cun na lerch de plu che 300 lueges, tl lim de si eserzize reguler d’espulscion de fums gaujei dai motores di autoveicui.
   
2. Mplanc de ventilazion de tuniei, tl lim de si eserzize reguler d’espulscion di fums gaujei dai motores di autoveicui.
   
3. Nfrastrutures nueves per la stredes de na lunghëza de plu che 2 km y cun na capazità preududa majera de 3 milions de veicui al ann.
   
4. Mplanc fisc de frantumazion de materiai inerc y d’autri mplanc fisc per la laurazion de materiai stuepënc.
   

PERT I
Despusizions genereles

(1) Chësta njonta C stabilësc, tla Pert II, i valores lim d’emiscion per determiné la sustanzes de mpaziamënt, la prescrizions tecniches da apliché a n valguna sortes de mplanc, sciche nce la manieres d’esecuzion dla mesurazions periodiches d’autocuntrol. Per l’autra sortes de mplanc y d’autra sustanzes de mpaziamënt atmosferich, che ne ie nia stlutes ite tla Pert II de chësta njonta, ie i valores lim aplicabli definei dala njonta I tla pert V dl decret legislatif di 3 d’auril 2006, n. 152.

(2) La despusizions nunziedes tl coma 1 vën aplichedes pra l renuvamënt dl’autorisazion ala emiscions y ai mplanc apurvei aldò dl art. 4 dla lege provinziela di 16 de merz 2000, n. 8 a pië via dai prim de jené 2010.

(3)27)

(4) Per l’aplicazion dla normes nunziedes tl coma 1 vën de plu mplanc dl medemo damandënt y nluegei tl medemo luech cunscidrei n mplant sëul sce i ie destinei ala medema ativiteies, sce i à carateristiches tecniches y de costruzion semientes y sce les produj emiscions cun carateristiches chimich-fisiches omogenes. 28)

(5) L’Agenzia provinziela per l ambient possa stabilì valores lim d’emiscion plu basc de chëi dac sëura tl coma 1, sce l se mustrëssa dai dac dl proiet di mplanc sometui a apurvazion l risch de n superamënt di valores lim dla cualità dl’aria stabilii aldò dl articul 10 dla lege provinziela di 16 de merz 2000, n. 8 “Normes per la defendura dla cualità dl’aria”.

PERT II
Valores lim d’emiscion per cërta sortes de mplanc

Abreviazions

Lege – Lege provinziela di 16 de merz 2000, n. 8

Sustanza de mpaziamënt – sustanza che mpazia l’atmosfera musereda

CO – monossid de carbonium

CO2 – Anidrida carbonica

COT – Carbonium organich total

COJ – Cumposć organics julënc purtei a esprescion coche COT

NO2 – Biossid d’azot

NOx – Ossic d’azot purtei a esprescion coche NO2

O2 – Ossigenn liede tl’aria

O2% - Ossigenn de referimënt, o tenor volumetrich de ossigenn purtà a esprescion tl valor perzentuel dl volum d’emiscion

Stuep – stuep suspendù de ndut

Pt – Putënza termica numinela29) aldò dl pustom hh) dl articul 268 dl decret legislatif 152/2006

SO2 – Ossic de solper

SOx – Ossic de solper purtei a esprescion coche SO2

PCD/F – Diossines y furans

Tt – Temperatura dl termocunvetëur

GPL – gas lutrificà

Sezion A
Normes tecniches de carater generel

1. Manutenzion y defec dl mplant

1. L gestëur/La gestëura muessa garantì che l mplant sibe for te n bon stat de manutenzion sibe per cie che reverda i sistems de spartizion sibe per cie che reverda la cualità dla combustion.
   
2. Tl cajo de defet cun n superamënt puscibl di valores lim muessa l gestëur/la gestëura nen dé debota comunicazion al Ufize aria y fuera per represtiné l plu riesc puscibl la cundizions de funzionament normales. Sce chësc ne fossa nia puscibl muessa l gestëur/la gestëura fermé l mplant, ora che sce l vën dat despusizions defrëntes da pert dl’Agenzia provinziela per l ambient.
   

2. Mplanc termics de resserva

Cun mplant termich de resserva ntënden n mplant cun n’atività mëndra de 360 ëura te n ann.

3. Mesurazions fates tresora

I dac che vën muserei tresora muessa unì registrei sun n suport digitel aposta, i muessa unì tenii su per almanco 5 ani y vester azessibli sun dumanda di organs de verdia.

Sezion B
Mplanc de combustion

Per i mplanc de combustion nunziei tl articul 7 dla lege, cun na putënza termica numinela29) mëndra de 50 MW, vëniel aplicà i valores lim y la despusizions repurtedes pra i ponc da 4 a 13 de chësta Sezion.

I mplanc de postcombustion ne toca tlo nia leprò.

4. Mplanc termics alimentei cun lënia

Combustibli lascei pro

I combustibli nunziei tl articul 8, coma 1, pustom c) y coma 5 dla lege sota la cundizions stabilides iló.

Mesurazions fates tresora

1. Temperatura di fums japé dl ciamin
   
2. CO2 o O2
   
3. CO mé per mplanc cun Pt ≥ 3 MW
   

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 11]

Mesurazions periodiches d’autocuntrol

Duta la sustanzes de mpaziamënt muessa unì museredes almanco n iede al ann

5. Mplanc termics alimentei cun restanzes vegeteles solides

Combustibli lascei pro

I combustibli nunziei tl articul 8, coma 6 dla lege, restan mpe che l combustibl possa mé vester tratà mecanicamënter. Oradechël possa i combustibli derivei da restanzes de laurazion mé unì adurvei tl’aziendes te chëles che l vën fat chësta laurazion.

Mesurazions fates tresora

1. Temperatures di fums japé dl ciamin
   
2. CO2 o O2
   
3. CO
   
4. COT mé per mplanc cun Pt ≥ 6 MW
   

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 11]

Mesurazions periodiches d’autocuntrol

Duta la sustanzes de mpaziamënt muessa unì museredes almanco n iede al ann.

6. Mplanc termics alimentei cun combustibli lutri de pruvenienza fossila

Combustibli lascei pro

I combustibli nunziei pra l articul 8, coma 1, pustom b) dla lege sota la cundizions stabilides iló.

Mesurazions fates tresora

Ti mplanc cun Pt ≥ 6 MW ora che i mplanc de resserva:

• - Temperatura di fums japé dl ciamin
  
• - CO
  

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 3]

Mesurazions periodiches d’autocuntrol

NOx y CO muessa unì muserei almanco n iede al ann. Per i mplanc de resserva muessi unì muserei uni 3 ani.

7. Mplanc termics alimentei cun uele combustibl o uele vegetel

Combustibli lascei pro

I combustibli nunziei tl articul 8, coma 1, pustom d), e) y f) dla lege. I uelesc vegetei possa mé unì tratei mecanicamënter y a pië via dai 5 de dezëmber 2010 muessel unì respetà i criteres de sustenibltà per i licuic biologics dla diretiva 2009/28/CE.

Mesurazions fates tresora

Ti mplanc cun Pt > 1 MW ora che i mplanc de resserva:

• - CO
  
• - NOx mé per mplanc cun Pt ≥ 3 MW
  

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 3]

Mesurazions periodiches d’autocuntrol

Duta la sustanzes de mpaziamënt almanco n iede al ann.

I mplanc de resserva uni 3 ani.

8. Mplanc termics alimentei cun combustibli gasëusc

Combustibli lascei pro

I combustibli nunziei tl articul 8, coma 1, pustom a) dla lege, ora che i gasc biologics, i gasc de rafineries y petrolchimics, i gasc d’autfurnel, de cokeria y d’aceleria.

Mesurazions fates tresora

Ti mplanc cun putënza numinela ≥ 6 MW, ora che i mplanc de resserva:

1. Temperatura di fums japé de ciamin
   
2. CO
   

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 3]

Mesurazions d’autocuntrol

Duta la sustanzes de mpaziamënt muessa unì museredes almanco 1 n iede al ann. Pra i mplanc de resserva muesseles unì museredes uni 3 ani.

9. Motores fisc a combustion nterna alimentei cun combustibli lutri.

Combustibli lascei pro

I combustibli nunziei tl articul 8, coma 1, pustoms b) y d) dla lege. I uelesc vegetei possa mé unì tratei mecanicamënter y muessa respeté i criteres de sustenibltà per i ciarburanc biologics nunziei tla diretiva 2009/28/CE.

Mesurazions fates tresora

1. CO mé per mplanc cun Pt ≥ 1 MW
   
2. NOx mé per mplanc cun Pt ≥ 3 MW
   

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 5]

(1)Dai prim de jené 2015 vëniel aplicà chisc valores lim nce ai mplanc per chëi che l ie unit mandà ite na dumanda de cunzescion de frabiché dan l prim de jené 2010.

L ne vën nia aplicà valores lim a grupes eletrogenes d’emergënza y a d’autri motores fisc d’emergënza.

Mesurazions periodiches d’autocuntrol

Ti mplanc cun Pt ≥ 0,3 MW, unfat canche l ie unit fat la dumanda de cunzescion de frabiché, muessa la sustanzes de mpaziamënt unì museredes almanco un n iede al ann. Ti mplanc de resserva vën chësta sustanzes de mpaziamënt museredes uni 3 ani. 30)

10. Motores fisc a combustion nterna alimentei cun combustibli gasëusc.

Combustibli lascei pro

I combustibli nunziei tl articul 8, coma 1, pustom a) dla lege, ora che i gasc biologics, i gasc de rafineries y petrolchimics, i gasc d’autfurnel, de cokeria y d’aceleria.

Mesurazions fates tresora

1. CO y NOx mé per mplanc cun Pt ≥ 3 MW
   

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 5]

L ne vën nia aplicà valores lim a grupes eletrogenes d’emergënza y a d’autri motores fisc d’emergënza.

Mesurazions periodiches d’autocuntrol

Ti mplanc cun Pt ≥ 0,5 MW, CO y NOx muessel unì fat la mesurazions de duta la sustanzes de mpaziamënt almanco un n iede al ann. Ti mplanc de resserva vën chëstes museredes uni 3 ani.

11. Motores fisc a combustion nterna alimentei cun gas de sarëinamënt.

Combustibli lascei pro

L combustibl nunzià tl articul 8, coma 1, pustom a) dla lege y costituì da na mescedanza de gasc che se porta pro dala lutranzes che cunfluësc ti mplanc de sarëinamënt liei ala rë publica d’abineda dl’eghes de desćëria.

Mesurazions fates tresora

1. CO mé per mplanc cun Pt ≥ 1 MW
   
2. NOx mé per mplanc cun Pt ≥ 3 MW
   

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 5]

Mesurazions periodiches d’autocuntrol

I mplanc cun Pt ≥ 1 MW, duta la sustanzes de mpaziamënt almanco un n iede al ann.

12. Mplanc de combustion alimentei cun combustibli che ne vën nia dant ti paragrafs da dant

Per i mplanc che funzionea cun combustibli autorisei aldò dl articul 8, coma 9 dla lege vel la despusizions stabilides dal’Agenzia provinziela per l ambient pra l’apurvazion dl proiet o tl mumënt dl’autorisazion ala emiscions.

13. Normes genereles che reverda l arbassamënt dla emiscions de CO2 dai mplanc de combustion

1. I mplanc de combustion cun putënza termica numinela 29) ≥ 0,3 MW destinei ala produzion de energia eletrica da mëter tla rë muessa vester de na mesura che la putënza termica mascima che vën svilupeda da d’ëi ntan l tëmp mascim d’assorbimënt de ciaut vënie adurveda defin dai njins de ndroa. 31)
   
2. Cie che ie scrit dant pra l pustom a) ne vën nia aplicà per mplanc alimentei cun biogas.
   

SEZION C
Mplanc d’aspirazion y spartizion de stueps

14. Mplanc per la produzion o la dlegheda de mescedanzes metudes adum da bitums o teres y prodoc minerei

Combustibli lascei pro

L vën lascià pro l’adurvanza di combustibli nunziei pra l articul 8, coma 1, pustoms a), b), d) y e) dla lege.

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 17]

L lim per i SOx vën ratà respetà sce i mplanc vën alimentei cun metan o GPL.

Mesurazions periodiches d’autocuntrol

Duta la sustanzes de mpaziamënt, ora che chëles de mplanc alimentei dal SOx, muessa unì museredes almanco n iede al ann.

15. Mplanc per la laurazion de prodoc minerei

1. Te uni fasa de laurazion, trasport, cëria y desćëria muessel unì adotà duta la mesures tecnicamënter atuables per schivé la emiscion de stueps.
   
2. L’aria d’aspirazion o l’aria adurveda per i lëures de ciariamënt muessa unì neteda.
   
3. Valor lim de’emiscion (stuep): 30 mg/Nm³.
   

16. Mplanc d’aspirazion dla emiscions da ativiteies de bulimënt, tai y laurazion di mitei

1. La emiscions difuses muessa unì arbassedes al minim tres sistems d’aspirazion adatei. L volum aspirà pra uni pont d’aspirazion ne daussa de norma nia vester plu bas che 2.000 m³/h.
   
2. Valor lim d’emiscion (stuep): 30 mg/Nm³.
   

17. Mplanc per la laurazion dl lën y dla materies plastiches

1. Per garantì na captazion efizienta di stueps, dla paia y dla planadices che se svilupea ntan la laurazions muessel vester garantì te uni cundota d’aspirazion n slune d’aspirazion de almanco 20 m/s, ntan che la purteda dl’aria muessa unì musereda aldò dla ndroa mascima cuntemporera dla mascins. Pra la linies d’aspirazion cun na cuntemporaneità mëndra dl 100% muessel unì aplicà sistems de giaurida automatica dla stlujures dla cundotes.
   
2. I mplanc d’aspirazion muessa jì n funzion canche la mascins de laurazion vën mpiedes.
   
3. I mplanc de filtrazion muessa avëi n sistem automatich de netamënt di filtri.
   
4. L slune dl passaje dl’aria tres la spersa dl filter ne daussa nia vester majer de 2,5 m/min.
   
5. Valor lim d’emiscion (stuep): 10 mg/Nm³
   

18. Mplanc de laurazion de blava y prodoc ala semea

1. Te uni fasa de laurazion, trasport, ciarieda y desćiarieda muessel unì adotà duta la mesures tecnicamenter atuables per mpedì l’emiscion difusa de stueps.
   
2. L’aria d’aspirazion o l’aria adurveda per i lëures de ciariamënt muessa unì filtreda te na maniera adateda.
   
3. Valor lim d’emiscion (stuep): 10 mg/Nm³
   

SEZION D
Emiscions de stuep da ativiteies de produzion, laurazion, manipulazion, trasport, deposit,ciarieda y desćiarieda de materiai da stuep

19. Cantieres de frabica

Nchin che l vën dat ora la diretives nunziedes tl coma 2 dl articul 14 dla lege per l’ativiteies dejëutes ti cantieres de frabica vëniel aplicà la despusizions nunziedes pra i ponc 20 y 21 tlo dedò nunziei.

20. Produzion, laurazion, manipulazion, trasport, ciarieda y desćiarieda de materiai stuepënc.

1. La mascins y i sistems nuzei per la produzion y la laurazion de materiai stuepënc muessa vester ncapsulei, o avëi da garat njins de spartizion di stueps unfat efizienc. De chësta categoria fej p.ej. pert chësta ativiteies: frantumazion, cerduda, mescedamënt, rezitlaje, peletisazion, brichetazion y nsci inant.
   
2. Per l trasferimënt de materiai stuepënc muessen se nuzé de sistems stluc. Sce chësc ne fossa nia puscibl o sce l fossa mé n pert puscibl muessa la emiscions de stuep unì abinedes adum te n sistem de spartizion di stueps adatà.
   
3. Per l ciariamënt y l desćeriamënt de prodoc stuepënc muessel uní nstalà mplanc d’aspirazion y spartizion te chësta lueges:
   

1. pra i ponc fisc, ulache l material vën tëut ora, trasferì, destacà cun fëurces, pacheres, njins de trasport;
   
2. pra la sbucedes de roles de tumeda di njins de ciariamënt;
   
3. pra i canai de desćëria per veicui sun streda o scina;
   
4. pra i njins d’aspirazion.
   

1. Sce l ne ie nia puscibl tl’atività de muvimënt di materiai stuepënc abiné adum la emiscions che cuntën stueps, muessen se cruzië che chësta despusizions tecnich-urganisatives vënie aplichedes:
   

1. mantenì, sce puscibl a na maniera automatica, n’autëza de tumeda adecuata;
   
2. tla roles de desćëria muessa l slune dl material traspurtà unì mantenì al minim, p.ej tres defletëures.
   

1. Tl ciariamënt de materiai stuepënc te cuntenidëures de trasport stluc muessa l’aria de spustamënt unì pieda su y purteda te n mplant de spartizion dl stuep.
   
2. La curidures dla stredes sun chëles che i mesuns de trasport furnea muessa vester nsci che les ne gauje deguna emiscions de stuep.
   
3. L valor lim d’emiscion per i mplanc de spartizion ie de 30 mg/Nm³ de stuep.
   

21. Deposit de materiai stuepënc

Per l nmagasinamënt de materiai stuepënc muessel unì tëut n cunscidrazion chësta mesures:

1. -  deposit te silos;
   
2. -  curidura sainsom y sun duta la pertes dl grum di materiai slëufs;
   
3. -  curidura dla spersa, p.ej. cun plohes o chëutres de ierba;
   
4. -  costruzion de tieramënc curìi de vërt, plantajons y rëms fërmavënt;
   
5. -  se cruzië che l sibe for n cër livel de tume sun la sperses.
   

Sezion E
Mplanc y ativiteies cun emiscions COJ

22. Lims de cunsum de solvënc

1. Per l’ativiteies cun n cunsum de solvënc al ann plu aut di lims repurtei tla tabela tlo dessot velel la despusizions tecniches definedes dal articul 275 dl decret legislatif di 3 d’auril 2006, n. 152:
   

1. Per l’ativiteies cun n cunsum de solvënc plu bas di lims nunziei pra l pustom a) muessel unì adurvà, sce tecnicamënter puscibl, prodoc cun n cuntenut bas de solvënt y sistems d’aplicazion di prodoc scialdi efizienc.
   
2. Sce l’atività nunzieda pra i pustoms a) y b) gauja puc te raions d’abitazion possel unì scrit dant n mplant de filtrazion adatà per arbassé la emiscions de COJ.
   
3. La prescrizions nunziedes pra i ponc 23, 24 y 25 vën aplichedes unfat sce i lims nunziei pra l pustom a) ie unic superei.
   

23. Lacadura a spriz manuel

1. L’ativiteies de lacadura y de suiamënt muessa unì fates te locai o cabines aposta, stluc ora ie mé lëures de realisazion y manutenzion de frabiches y mplanc che n ne possa nia tò adalerch.
   
2. Ti locai y tla cabines de lacadura o suiamënt muessel vester garantì n flus d’aria de rentegrazion adecuat y na deprescion lesiera. La purteda dl’aria muessa vester aldò dla dimenscion di prodoc da laché y de norma ne daussela nia vester mëndra de 8.000 m³/h. L slune dl flus dl’aria, muserà dlongia l parëi d’aspirazion ne daussa nia vester mënder de 0,4 m/s y tl cajo d’aspirazion a fonz de 0,2 m/s.
   
3. L’aria aspireda muessa unì abineda adum te n mplant de spartizion aposta.
   
4. L valor lim ntan la fases d’aplicazion dla curidura ie de 3 mg/Nm³ de stuep.
   
5. L valor lim d’emiscion ntan la fases de suiamënt ie de 50 mg/Nm³ de COT.
   

24. Lacadura a spriz manuel de carosseries de veicui

1. Canche l vën sprizà autoveicui y remorcs daussel mé unì adurvà prodoc che ie ti lims stabilii dal decret legislatif di 27 de merz 2006, n. 161 “Atuazion dla diretiva 2004/42/CE per la limitazion dla emiscions de cumposć organics julënc che vën dala ndroa de solvënc te vel’ forbes y lacs, sciche nce te prodoc per la carosseria”.
   
2. Ora de chël che ie udù danora tl pont 23, pustom a), c), d) y e) ne daussa tla cabines de lacadura la purteda dl’aria de norma nia vester mëndra de 15.000 m³/h y l slune dl flus dl’aria, muserà te uni pont dla rë d’aspirazion ne daussa nia vester mënder che 0,2 m/s.
   

25. Lacadura n seria

Ora de cie che ie udù danora pra i ponc 23 y 24, ie l valor lim per la lacadura n seria, purtà a esprescion te gram de solvënt per meter cuadrat de spersa lacheda, de 40 g/m².

26. Netamënt chimich de stofs y cuiam

1. I mplanc per l netamënt chimich de stofs y cuiam daussa mé funzioné a cërtl stlut.
   
2. I mplanc muessa avëi na emiscion plu bassa de 20 grams de solvënt per uni chilogram de prodot nët y suià.
   

Sezion F
Mplanc y ativiteies defrëntes

27. Brujé y cunbrujé refudam

1. A chësta ativiteies y a chisc mplanc vëniel aplicà la despusizions nunziedes tl decret legislatif di 11 de mei 2005, n. 133 “Atuazion dla diretiva 2000/76/CE, tla materia de brujamënt de refudam.”
   
2. La brujadoies sperimenteles de refudam muessa unì ntegredes tl cuntest de n proiet de nrescida metù a jì da n ënt universiter o un parificà a chësc y vester autorisedes dal’Agenzia provinziela per l ambient. Te chisc mplanc ne daussel nia unì tratà plu che 50 tones de refudam al ann.
   

28. Crematoresc

Combustibli lascei pro

L vën lascià pro l’adurvanza di combustibli nunziei pra l articul 8, coma 1, pustom a) dla lege.

Valores lim [mg/Nm³; O2% = 11]

Mesurazions periodiches d’autocuntrol

Duta la sustanzes de mpaziamënt muessa unì museredes almanco un n iede al ann.

29. Sfumieda de prodoc alimenteres

1. Cun n flus de massa majer che 0,05 kg/h ie l valor lim (COT) medemo a 50 mg/Nm³
   
2. Per i mplanc nluegei te zëntri abitei vën l valor lim aplicà a pië via da n flus de massa majera che 0,02 kg/h.
   
3. I mplanc cun na putenzialità de produzion majera che 300 kg/al di muessa unì sometui a mesurazions d’autocuntrol almanco un n iede al ann, ora che sce l ie despusizions defrëntes stabilides dal’Agenzia provinziela per l ambient.
   

30. Arestida de café y d’autri prodoc

1. Valor lim d’emiscion (COT): 50 mg/Nm³.
   
2. I mplanc cun na putenzialità de produzion majera che 50 kg/al di muessa unì sometui a mesurazions d’autocuntrol almanco n iede al ann, ora che sce l ie despusizions defrëntes stabilides dal’Agenzia provinziela per l ambient.
   

31. Mplanc y ativiteies che tofa dassënn

Restan mpé la despusizions nunziedes tl articul 15 dla lege possa la frabica de chësta sort de mplanc o l scumenciamënt de chësta sort d’ativiteies mé unì a se l dé te lueges dalonc almanco 300 m dal nridlamënt abitatif plu daujin. Chësta distanza possa unì smendrida tl cajo che l gestëur/la gestëura tole pruvedimënc adatei per schivé l se spander ora de tofs te uni cundizion d’eserzize y uni fasa de laurazion.